Telefoanele cu butoane și treaba cu anonimatul: cum pot fi urmărite și ce ar trebui să știi despre spionaj și supraveghere
Pentru mulți, ideea de a folosi un telefon cu butoane – vechile telefoane Nokia sau Alcatel – pare o întoarcere nostalgică la vremuri mai simple. În realitate, aceste dispozitive revin în discuție nu doar ca simboluri retro, ci și ca instrumente preferate de cei care vor să evite supravegherea digitală. Așa-numitele „burner phones” sau „telefoane de unică folosință” sunt adesea prezentate în filme și seriale ca fiind imposibil de urmărit. Însă, în viața reală, lucrurile nu stau chiar așa.
Ce este un „burner phone” și de ce se folosește
Termenul „burner phone” nu desemnează un model special de telefon, ci mai degrabă modul în care este utilizat: un telefon ieftin, cu cartelă preplătită, care poate fi aruncat sau distrus rapid pentru a evita identificarea. Este alegerea preferată a celor care doresc să rămână anonimi – de la traficanți de droguri până la persoane care vor doar să nu fie urmăriți online.
Dispozitivele nu sunt sofisticate. Sunt aceleași telefoane cu butoane, vândute în urmă cu 15-20 de ani, fără aplicații, fără conexiune la internet, cu funcții limitate de apelare și SMS. Ce le face atractive este ușurința cu care pot fi înlocuite și lipsa unei legături directe cu identitatea utilizatorului – cel puțin în teorie.
Nokia 1300. (Foto: Playtech)
Realitatea din spatele mitului: se pot urmări, și destul de ușor
Adevărul este că aceste telefoane nu sunt complet imposibil de urmărit. Dacă autoritățile pun mâna pe unul dintre ele, pot accesa istoricul apelurilor, mesajele text și, uneori, pot reconstitui traseul persoanei prin tehnici de localizare. Dacă utilizatorul a fost neglijent – a plătit telefonul sau cartela cu un card bancar, a fost surprins pe camerele de supraveghere sau l-a încărcat cu credit într-un punct monitorizat – legătura cu identitatea reală devine posibilă.
Un caz celebru este cel al lui Rex Heuermann, suspect în cazul unor crime din 2010 în Long Island, SUA. Anchetatorii au descoperit că unul dintre telefoanele folosite pentru a contacta victimele fusese achiziționat cu cardul personal al suspectului.
Experții în securitate cibernetică confirmă limitele anonimatului oferit de astfel de telefoane. Potrivit specialistului Shanal Aggarwal, autoritățile pot folosi o combinație de metode pentru a le urmări: detalii ale apelurilor (CDR), localizarea pe baza turnurilor de telecomunicații, supraveghere clasică sau dispozitive speciale precum Stingray, care simulează antene GSM.
Anonimat relativ: doar dacă știi ce faci
Deși nu oferă protecție absolută, telefoanele „burner” pot spori anonimatul dacă sunt folosite cu grijă: fără conectare la internet, fără utilizare repetată, fără a le ține împreună cu telefonul personal. Dacă cineva se deplasează cu ambele telefoane în buzunar, triangularea semnalelor poate dezvălui rapid identitatea și mișcările acestuia.
Jake Moore, expert în securitate cibernetică, a declarat pentru The Guardian: „Telefonul este, de fapt, un dispozitiv de urmărire. Dacă te miști cu un telefon de unică folosință, dar ai și telefonul tău personal cu tine, autoritățile pot face triangulații și îți pot reconstitui traseul”.
Concluzie: mitul e mai puternic decât realitatea
Telefoanele cu butoane pot oferi un nivel de protecție suplimentară, dar nu sunt invulnerabile. Cei care cred că aceste dispozitive le garantează anonimatul complet riscă să subestimeze complexitatea supravegherii moderne. Pentru o protecție reală a intimității, sunt recomandate soluții suplimentare precum criptarea comunicațiilor, folosirea VPN-urilor și o bună înțelegere a riscurilor digitale.