V(AI) de noi! Cum a ajuns un grup anti-dezinformare de pe Facebook să fie considerat „organizație periculoasă” de Facebook

În plină efervescență electorală și într-un climat digital tot mai încărcat de fake news, grupul de Facebook „AI de noi” devenise un aliat de nădejde pentru utilizatorii care doreau să navigheze internetul cu un plus de discernământ. Creat cu scopul de a avertiza asupra conținutului fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale, grupul avea mii de membri activi care semnalau pagini și postări menite să manipuleze opinia publică.

Fondatorul grupului, Alexandru Gurău, inginer software, a declarat pentru HotNews că grupul a fost creat dintr-o îngrijorare reală privind impactul manipulării vizuale online, în special în contextul alegerilor. Cu toate acestea, în mod surprinzător, grupul a fost eliminat complet de pe platformă. Motivul? O decizie a algoritmilor Facebook, influențată de valuri de raportări abuzive instigate de cei deranjați de activitatea grupului.

„Am fost raportați masiv de diverse persoane. Avem sute de capturi de ecran cu instigări la raportare abuzivă. Unele persoane au creat chiar un ghid PDF despre cum să ne raporteze eficient. Nu realist, dar eficient pentru algoritm”, explică Gurău.

„Organizație periculoasă” – eticheta pusă de algoritmi

Etichetarea grupului „AI de noi” drept o „organizație periculoasă” ridică semne serioase de întrebare despre modul în care funcționează moderarea conținutului pe platforme precum Facebook. Conform lui Gurău, algoritmii nu au reușit să facă distincția între postările care semnalează conținut periculos și cele care îl promovează.

„Noi arătam postări cu simboluri ilegale sau cu mesaje false, dar nu pentru a le promova, ci pentru a atrage atenția asupra lor. Regulile Facebook permit acest lucru – să evidențiezi încălcările standardelor comunității. Dar algoritmul nu a înțeles asta”, povestește Gurău.

În plus, fondatorul subliniază lipsa de transparență din partea Meta. Deși au fost primite avertismente vagi privind „statutul grupului”, nu au existat explicații clare sau posibilitatea reală de a face apel.

„Aveam un status vizibil care se înrăutățea treptat. La un moment dat erau șapte postări problematice, apoi, brusc, au devenit 16 și grupul a fost șters. Nu ni s-a spus ce conțineau postările respective, nu am avut ocazia să explicăm”, spune el.

Raportări orchestrate și acuzații serioase

Un alt element tulburător este implicarea unor pagini și grupuri obscure care se pare că au instigat la campania de raportare împotriva „AI de noi”. Printre acestea, fondatorul menționează pagina „România informată corect”, cunoscută pentru promovarea unor mesaje politice controversate și conținut îndoielnic.

În plus, o parte din activitatea recentă a grupului viza expunerea unor grupuri Telegram cu viziuni legionare. Aceste dezvăluiri par să fi fost picătura care a umplut paharul.

„Am postat capturi și informații despre aceste grupuri, iar la scurt timp am observat cum și de acolo începuse instigarea la raportare. Apoi ne-am trezit cu eticheta de «organizație periculoasă»”, afirmă Gurău.

În acest context, echipa „AI de noi” intenționează să depună o plângere oficială la ANCOM, autoritatea din România responsabilă cu aplicarea legislației UE privind serviciile digitale. Aceștia acuză Meta de nerespectarea Digital Services Act (DSA), care obligă platformele mari să ofere claritate și transparență privind deciziile de moderare.

Deocamdată, Meta nu a oferit un punct de vedere oficial, deși a solicitat linkul grupului pentru investigație. Până la publicarea materialului de către HotNews, nu s-a primit niciun răspuns.

Concluzie: Când algoritmii decid ce e „periculos”

Povestea grupului „AI de noi” este un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea inițiativelor civice în fața mecanismelor netransparente ale platformelor digitale. Ce ar trebui să fie o unealtă de protecție a comunității împotriva dezinformării, a devenit victima propriului scop: demascarea manipulării.

Dacă algoritmii nu reușesc să distingă între avertisment și propagandă, iar deciziile se bazează pe raportări orchestrate, atunci libertatea de exprimare și responsabilitatea digitală riscă să fie puse sub semnul întrebării. Rămâne de văzut dacă Meta va reveni asupra deciziei sau dacă acest caz va contribui la o regândire a modului în care sunt aplicate regulile în era digitală.