Planul de a „acoperi soarele”, susținut de Bill Gates, ar putea rezolva încălzirea globală sau ar putea reprezenta un risc planetar, susțin experții

Recent, un număr tot mai mare de investitori de elită din Silicon Valley susțin financiar proiecte controversate de modificare a vremii, menite să combată schimbările climatice. Printre aceștia se numără figuri proeminente, precum Bill Gates și Sam Altman, CEO-ul OpenAI. Una dintre companiile susținute, Make Sunsets, a început deja să lanseze baloane încărcate cu aerosoli reflectorizanți de lumina solară deasupra regiunii Baja, Mexic, într-un efort de a răci atmosfera Pământului prin reflectarea razelor solare în spațiu.

Această tehnică, cunoscută drept injectare de aerosoli în stratosferă, nu este o idee nouă. Ea reprezintă una dintre multiplele teorii de geoinginerie solară în care se investește activ în prezent. Totuși, planul ambițios al celor de la Make Sunsets a atras critici puternice, mai ales în privința riscurilor necunoscute și a implicațiilor etice pe care le-ar putea avea o astfel de intervenție artificială asupra climei.

Riscurile unei intervenții fără precedent

Criticii din lumea academică și din cadrul agențiilor guvernamentale avertizează că astfel de experimente de modificare a climei pot genera consecințe nedorite și extrem de periculoase. Printre acestea, specialiștii enumeră riscuri precum secete regionale, eșecuri ale culturilor și modificări în curentul de aer Atlantic, ce ar putea antrena uragane și boli tropicale spre nord. În mod special, guvernul mexican și-a exprimat deja nemulțumirea față de compania Make Sunsets, acuzând-o că a efectuat astfel de experimente pe teritoriul său fără o notificare prealabilă și fără acordul comunităților locale.

Experți precum Adrian Hindes, doctorand la Universitatea Națională Australiană, susțin că proiectele la scară mică ale companiilor ca Make Sunsets sunt, în prezent, incapabile să producă un impact global semnificativ asupra temperaturilor. Cu toate acestea, el subliniază că există un grad înalt de incertitudine și lipsă de consens în cercetările publicate privind efectele potențiale ale geoingineriei solare, scrie Dailymail.

Pe de altă parte, unele companii își bazează planurile de finanțare pe „credite de răcire” vândute companiilor ecologice. Dr. Shuchi Talati, cercetător la Universitatea Americană și expert în tehnologie climatică, califică acest model de afaceri drept „speculativ” și „de o valoare îndoielnică”, avertizând asupra iluziei că astfel de intervenții vor avea efecte reale.

Dilema morală și incertitudinile științifice

Chiar dacă ideea de a „acoperi soarele” poate părea atractivă în fața crizei climatice, mulți cercetători atrag atenția asupra faptului că geoingineria solară nu rezolvă problema de bază: emisiile de gaze cu efect de seră. Un studiu realizat în 2020 sugerează că, prin metode de injectare de aerosoli, încălzirea globală ar putea fi redusă temporar, însă fără a elimina emisiile de dioxid de carbon. În mod similar, profesorul Stuart Haszeldine de la Universitatea din Edinburgh atrage atenția că soluții ca acestea sunt departe de a reprezenta un remediu permanent, comparând această strategie cu o dependență de medicamente: „Odată ce începi să blochezi razele solare, trebuie să continui să aplici aceeași soluție pentru a obține efectele dorite.”

În plus, geoingineria solară nu ar opri acidificarea oceanelor, o consecință directă a emisiilor de CO₂, care amenință biodiversitatea marină și întregi ecosisteme. Mai mult, există riscul ca ecosistemele vegetale să fie afectate de o reducere a umidității disponibile în atmosferă, având în vedere că plantele rețin mai multă apă în prezența unui nivel crescut de CO₂. Aceste implicații ar putea duce la secete și scăderea randamentului agricol în zonele afectate.

Viitorul incert al geoingineriei

În pofida controverselor, susținătorii tehnologiei de geoinginerie solară argumentează că ar putea deveni un „instrument esențial” în combaterea schimbărilor climatice, deși temporar. Geologul David Kitchen avertizează însă că aceste soluții sunt doar măsuri provizorii, un semn al eșecului gestionării economiei de carbon și al tranziției către surse de energie mai sustenabile.

Proiectele de acest tip, finanțate de miliardari și derulate în mare parte în afara unei supravegheri guvernamentale stricte, au trezit îngrijorări suplimentare privind impactul lor pe termen lung și lipsa unei reglementări globale. Harvard, de exemplu, a anulat recent un proiect similar, finanțat tot de Gates, în urma unor critici vehemente. Keith, profesor de fizică aplicată la Harvard, a afirmat că astfel de experimente merită să fie analizate, dar recunoaște că atenția publică pe care au primit-o a generat un val de îngrijorare disproporționat.

Pentru moment, viitorul geoingineriei rămâne un subiect delicat și controversat. În timp ce susținătorii continuă să investească masiv în aceste tehnologii, criticii consideră că riscurile lor necunoscute și absența unui cadru legal adecvat le fac prea periculoase pentru a fi aplicate pe scară largă. Totuși, pe fondul crizei climatice în continuă agravare, presiunea pentru soluții rapide, fie ele și temporare, este în creștere. Astfel, întrebarea rămâne: este „acoperirea soarelui” un pas necesar pentru a salva planeta sau o intervenție cu consecințe imprevizibile?