Inventatorul nazist care ne-a schimbat viața cu o creație secretă devenită indispensabilă. Cine a fost Konrad Zuse

Într-un apartament modest din Berlin, în plin regim nazist, un tânăr inginer plictisit de calcule repetitive în industria aerospațială avea să construiască ceea ce astăzi este considerat primul calculator funcțional din lume. Numele său era Konrad Zuse, iar invenția lui – Z3 – a fost un proiect secret susținut de Germania nazistă, care a deschis drumul industriei informatice moderne. Departe de a fi un personaj sinistru al regimului, Zuse s-a remarcat prin viziune, izolare științifică și perseverență într-o epocă a războiului total.

Un inginer genial, o soluție pentru plictiseala profesională

Konrad Zuse s-a născut în 1910 și, în anii ’30, lucra ca inginer la o fabrică de avioane lângă Berlin. Munca sa presupunea calcule laborioase făcute manual – o rutină insuportabilă pentru un spirit inventiv. Așa că a început, în apartamentul părinților, să construiască o mașină care să efectueze automat aceste calcule. În 1936 a luat naștere Z1, o mașină mecanică programabilă, care însă nu a funcționat corespunzător din cauza pieselor imprecise.

În 1939, odată cu înrolarea în armată, Zuse a fost redirecționat către cercetare și dezvoltare militară. A primit sprijin financiar pentru o versiune îmbunătățită – Z2 – care a introdus pentru prima dată relee telefonice în structura de calcul. Acesta a fost preludiul pentru ceea ce urma să devină Z3: primul computer complet operațional, cu memorie binară și funcționalitate aproape completă, la nivelul unei mașini Turing.

Z3 – calculatorul care a schimbat totul

Realizat în 1941, Z3 era o mașină uimitoare pentru vremea sa: folosea peste 2.300 de relee, lucra pe 22 de biți și putea efectua calcule complexe de aerodinamică – utilitate esențială pentru avioanele de război. În ciuda susținerii financiare din partea statului nazist, Zuse nu a fost membru al partidului și nici implicat în deciziile ideologice ale regimului. Proiectul său a fost păstrat secret, dar a reprezentat o inovație majoră în istoria calculatoarelor.

Z3 a fost distrus într-un bombardament în 1943, dar în anii ’60 a fost reconstruit și astăzi este expus la Deutsches Museum din München. Zuse a demonstrat că, în izolare totală față de comunitatea științifică internațională, un individ poate revoluționa o întreagă industrie.

Primul calculator comercial și începuturile IT-ului

După război, Zuse a continuat să inoveze. În 1949 a lansat Z4 – primul calculator comercial complet funcțional, vândut către ETH Zürich. Acesta a fost singurul computer operațional în Europa continentală pentru o vreme, iar succesul său a stat la baza companiei Zuse KG, care a produs până în 1967 peste 250 de modele. În acel an, firma a fost vândută companiei Siemens.

Zuse nu a fost doar un pionier al hardware-ului. În 1948, a creat și Plankalkül, primul limbaj de programare de nivel înalt, prefigurând viitoarele limbaje algoritmice care aveau să modeleze programarea modernă.

Contribuții în domeniul militar și moștenirea tehnologică

Pe lângă calculatoarele destinate cercetării științifice, Konrad Zuse a fost implicat și într-un proiect militar privind bombele zburătoare controlate prin radio. Dispozitivele sale de calcul S1 și S2 au fost folosite pentru optimizarea aripilor acestor arme, prefigurând rachetele de croazieră moderne. Deși contribuția sa a fost tehnică și nu ideologică, rămâne controversată prin asocierea cu aparatul militar al Reichului.

Totuși, moștenirea sa este în primul rând una a progresului. Fără Konrad Zuse, informatica modernă ar fi arătat altfel – poate ar fi început mai târziu, poate cu alte priorități. De la calculatoare industriale și sisteme optice, la limbaje de programare și computere comerciale, germanul a pus primele pietre de temelie ale erei digitale.

Un pionier necunoscut devenit erou al tehnologiei

Astăzi, Konrad Zuse este recunoscut drept unul dintre părinții informaticii. Fără sprijin internațional, fără colaborări cu giganții științei vremii, el a inventat din izolare ceea ce astăzi ne organizează viețile: computerul. De la laptopurile personale la serverele globale care gestionează informațiile din 2025, toate își au rădăcina, indirect, în geniul unui om care a vrut doar să scape de calculele repetitive.