Emisiile de gaze cu efect de seră ale Google cresc vertiginos din cauza AI-ului

În timp ce Google s-a grăbit să integreze inteligența artificială în produsele sale de bază, un nou obstacol a apărut în culise: sistemele necesare pentru a susține aceste instrumente AI au crescut semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră ale companiei.

Creșterea emisiilor din cauza centrelor de date

Sistemele AI necesită un număr mare de computere pentru a funcționa. Centrele de date necesare pentru a le rula, practic depozite pline cu echipamente de calcul puternice, consumă cantități enorme de energie pentru a procesa datele și pentru a gestiona căldura generată de aceste computere. Drept urmare, emisiile de gaze cu efect de seră ale Google au crescut cu 48% din 2019, conform raportului anual de mediu al gigantului tehnologic. Compania a atribuit această creștere în principal „consumului crescut de energie al centrelor de date și emisiilor din lanțul de aprovizionare”.

Google și-a propus să atingă emisiile nete zero până în 2030, însă acum numește acest obiectiv „extrem de ambițios” din cauza „incertitudinii legate de impactul viitor al AI-ului asupra mediului, care este complex și dificil de prezis”. Cu alte cuvinte, eforturile de sustenabilitate ale companiei – care odată includeau sloganul „nu fi rău” în codul său de conduită – au devenit mai complicate din cauza AI-ului.

Provocările și soluțiile posibile

Google, asemenea altor rivali din domeniul tehnologiei, a investit masiv în AI, considerată următoarea mare revoluție tehnologică, care este pe cale să schimbe modul în care trăim, muncim și consumăm informații. Compania a integrat tehnologia sa generativă AI, Gemini, în unele dintre produsele sale de bază, inclusiv în Căutare și Google Assistant, iar CEO-ul Sundar Pichai a declarat că Google este o „companie orientată spre AI”.

Însă AI-ul vine cu un dezavantaj major: centrele de date consumatoare de energie pe care Google și alți giganți tehnologici le extind, cheltuind zeci de miliarde de dolari în fiecare trimestru pentru a-și alimenta ambițiile AI. Ilustrând cât de solicitante sunt modelele AI în comparație cu sistemele de calcul tradiționale, Agenția Internațională pentru Energie estimează că o interogare Google necesită, în medie, 0,3 watt-ore de electricitate, în timp ce o cerere ChatGPT consumă aproximativ 2,9 watt-ore.

Un studiu din octombrie realizat de cercetătorul olandez Alex de Vries a estimat că, în cel mai rău scenariu, sistemele AI ale Google ar putea consuma în cele din urmă la fel de multă electricitate cât țara Irlanda în fiecare an, presupunând o adopție la scară largă a AI-ului în hardware-ul și software-ul actual al companiei.

„Pe măsură ce integrăm AI-ul în produsele noastre, reducerea emisiilor ar putea fi provocatoare din cauza cerințelor energetice crescute ale calculului AI și a emisiilor asociate cu creșterea așteptată a investițiilor noastre în infrastructura tehnică”, a declarat Google în raportul său, publicat luni. Compania a adăugat că consumul de electricitate al centrelor de date crește mai repede decât poate aduce surse de electricitate fără carbon online.

Google a menționat că se așteaptă ca emisiile totale de gaze cu efect de seră să continue să crească înainte de a scădea, pe măsură ce compania investește în surse de energie curată, cum ar fi energia eoliană și geotermală, pentru a-și alimenta centrele de date.

Eforturile pentru sustenabilitate și utilizarea AI în lupta împotriva schimbărilor climatice

Cantitățile mari de apă folosite ca agent de răcire pentru a preveni supraîncălzirea centrelor de date reprezintă, de asemenea, o provocare pentru sustenabilitate. Google intenționează să refacă 120% din apa dulce consumată în birourile și centrele sale de date până în 2030; anul trecut, a reconstituit doar 18% din acea apă, deși cantitatea a crescut semnificativ față de 6% în anul anterior.

„Știm că extinderea AI-ului și utilizarea acestuia pentru a accelera acțiunile climatice este la fel de crucială ca și abordarea impactului său asupra mediului”, a declarat Google în raport.

Google este, de asemenea, printre companiile care experimentează modalități de utilizare a AI-ului pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Un proiect Google DeepMind din 2019 a antrenat un model AI pe prognoze meteo și date istorice ale turbinelor eoliene pentru a prezice disponibilitatea energiei eoliene, ajutând la creșterea valorii acestei surse de energie regenerabilă pentru fermierii eolieni. Compania a folosit, de asemenea, AI pentru a sugera rute mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil pentru șoferii care folosesc Google Maps.