Google, în atenția autorităților americane pentru practici de cenzură. Informațiile ”filtrate” de gigantul american

În Statele Unite, disputa referitoare la presupusa cenzură exercitată de marile companii din tehnologie, în special Google, a luat o nouă turnură. Recent, gigantul american a fost convocat de autoritățile din Congres pentru a oferi explicații clare despre comunicările avute cu administrația Biden-Harris în privința moderării conținutului online. Acuzațiile se concentrează asupra unor presiuni venite dinspre Casa Albă, prin care Google ar fi fost determinat să restricționeze circulația anumitor informații și să cenzureze utilizatori.

În mod concret, Jim Jordan, președintele Comisiei Judiciare din Camera Reprezentanților, a emis recent o citație către Alphabet, compania-mamă a Google. Acesta solicită documente care să evidențieze comunicările dintre Alphabet și administrația Biden-Harris, discuțiile interne ale Alphabet referitoare la aceste solicitări și interacțiunile cu alte entități terțe care ar fi putut colabora cu guvernul pentru a impune restricții online. Potrivit autorităților americane, acest demers vine în contextul în care YouTube, subsidiară Alphabet, ar fi fost direct implicată în regimul de cenzură al administrației federale.

Presiuni politice și libertatea de exprimare

Această anchetă evidențiază o temă sensibilă și recurentă în spațiul public american, aceea a interferenței guvernului în modul în care platformele tehnologice gestionează conținutul online. Comisia Judiciară susține că a identificat dovezi clare conform cărora guvernul federal a exercitat presiuni asupra YouTube pentru a cenzura conținut legal, inclusiv materiale care nu încălcau explicit politicile platformei. În trecut, presiuni similare au fost exercitate asupra altor platforme precum Facebook și Instagram, care au admis public că au greșit supunându-se solicitărilor administrației Biden-Harris.

Pe de altă parte, Alphabet nu a luat o poziție publică similară și nu a dezavuat explicit aceste acțiuni. În acest context, autoritățile din Congres doresc să clarifice cât de amplă a fost colaborarea dintre administrația Biden-Harris și gigantul tehnologic, scopul fiind elaborarea unei legislații clare, care să limiteze capacitatea puterii executive de a influența practicile platformelor online.

Interesul crescut al republicanilor din Congres pentru această problemă nu este nou. În mod repetat, CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai, a fost convocat să dea explicații cu privire la acuzații de cenzură, părtinire politică și gestionarea moderării conținutului. Deși astfel de întâlniri sunt adesea utilizate pentru a obține atenție mediatică, situația curentă pare să fie tratată cu o seriozitate sporită, mai ales în contextul climatului politic tensionat și al disputelor dintre cele două mari partide politice din SUA.

Riscurile unei reglementări excesive

În spatele acestor acțiuni, există și temeri cu privire la posibila folosire politică a legislației pentru limitarea libertății de exprimare în mediul digital. Un exemplu este Take It Down Act, o inițiativă legislativă care urmărește responsabilizarea platformelor pentru conținutul sensibil, precum imagini intime distribuite fără consimțământ. Deși scopul declarat este nobil, criticii subliniază riscul ca astfel de legi să fie folosite abuziv pentru a elimina opinii sau informații neconvenabile.

În timp ce administrația Biden-Harris susține că măsurile solicitate platformelor vizează doar combaterea dezinformării și protejarea sănătății publice (în special în contextul pandemiei COVID-19), adversarii politici văd aceste acțiuni drept încercări de cenzurare sistematică a vocii opoziției.

Ancheta în curs deschisă de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților promite să ofere clarificări asupra mecanismelor utilizate de administrația Biden și modul în care platformele precum Google răspund acestor presiuni. Indiferent de rezultatele concrete, dezbaterea evidențiază necesitatea stabilirii unor reguli clare și transparente care să garanteze echilibrul între combaterea dezinformării și respectarea libertății de exprimare.