Cum a reușit cancanizarea presei să transforme TikTok, Facebook, Instagram sau X în surse de știri pentru majoritatea oamenilor, cu consecințe grave

Alegerile prezidențiale din România, anulate recent după un prim tur controversat, au atras atenția întregii Europe și au scos la iveală un aspect care mocnea de ceva vreme: rețelele sociale au devenit, pe nesimțite, mai influente în transmiterea de informații decât canalele tradiționale. Deși primele suspiciuni legate de interferența Rusiei într-un scrutin democratic pot părea o teorie conspiraționistă, Comisia Europeană a deschis deja o anchetă formală împotriva TikTok, suspectând că platforma a jucat un rol crucial în promovarea unui candidat-cameleon care, peste noapte, a ajuns să conducă în preferințele electoratului. Contextul general arată o societate tot mai distrasă de cancanizare, un fenomen prin care evenimentele sunt dramatizate și transformate într-un spectacol facil de consumat. Sub umbrela acestui tip de abordare, subiectele sunt, în mod curent, exagerate, iar reacțiile publice se bazează mai mult pe emoție decât pe rațiune.

De aici și întrebarea: cum s-a ajuns ca rețele precum TikTok, Facebook, Instagram sau X să fie luate în serios drept surse de știri, chiar și pentru decizii majore precum votul la prezidențiale? Și de ce se vorbește despre „consecințe grave”? Ceea ce urmează să citești reprezintă o radiografie a felului în care cancanizarea presei tradiționale, coroborată cu viteza amețitoare de propagare pe rețelele sociale, a deformat peisajul informațional. Fenomenul nu se întâmplă doar în România; statisticile Pew Research Center, citate și de Mobile Marketing Magazine, confirmă că, în SUA, jumătate dintre adulți citesc, la un moment dat, știri pe social media, o tendință în creștere și în Europa.

Dar care sunt mecanismele? Și, mai ales, cum poți să te protejezi de furtuna de dezinformare care se stârnește pe ecranele tale? În cele ce urmează, vei găsi o analiză detaliată a modului în care cancanizarea presei și algoritmii platformelor s-au aliat să-ți capteze atenția și să-ți influențeze percepțiile – despre politică, societate, sănătate, război sau orice altceva.

Cum s-a ajuns aici: cancanizarea presei și explozia rețelelor sociale

Nu e un secret că presa tradițională și-a pierdut mult din credibilitate în ultimele decenii. Încă de pe vremea tabloidelor tipărite, publicul părea să fie mai atras de scandaluri și de picanterii, decât de investigațiile extinse și de analizele de fond. Însă, cu apariția internetului, această tendință nu doar că s-a păstrat, ci a cunoscut noi forme de manifestare. De ce? Pentru că, online, viteza cu care poți să publici și să distribui un articol sau un clip este înzecit mai mare decât în era presei scrise.

Cancanizarea presei: un cerc vicios alimentat de trafic și rating

Televiziunile și publicațiile, în goana după trafic și rating, au început să mizeze pe „breaking news”-uri și titluri senzaționale. Fiecare click aduce un leu (ori un cent) în plus din publicitate, iar efortul editorial de a respecta standarde înalte scade. Se pune accentul pe reacții rapide și pe stârnit emoții puternice, chiar dacă asta înseamnă să sari peste filtrele riguroase de verificare a informațiilor. Omul de rând, indiferent de nivelul de educație, se trezește asaltat de conținut superficial, care nu-și propune să-l ajute să înțeleagă, ci să-l incite și să-l țină agățat în fața ecranului.

Iar când acest tip de presă cancanizată se îmbină cu rețelele sociale, apare un efect de amplificare impresionant. O televiziune care publică un titlu alarmist, „România – la un pas de război!”, generează instant sute de reacții pe Facebook sau pe X. Acele reacții devin potențatoare: algoritmii platformei observă că lumea interacționează cu subiectul și-l ridică în feed, așa că și alții vor vedea „mega-știrea”. De la un zvon sau de la o interpretare exagerată, se ajunge la reacții isterice, la proteste, chiar la acțiuni politice.

Rolul rețelelor sociale: de la simple canale de socializare la „redacții universale”

Faptul că rețele precum TikTok au ajuns la sute de milioane de utilizatori în toată lumea se datorează, în bună parte, algoritmilor care îți servesc conținut bazat pe preferințele tale anterioare. Când primești un clip controversat, ești tentat să-l comentezi sau să-l distribui. Dacă acest clip este apoi preluat și de presa tradițională, care caută subiecte „virale”, se creează un efect de ecou. Nu mai știi dacă subiectul e relevant deoarece este discutat de jurnaliști, sau jurnaliștii îl discută pentru că e viral, deci te aștepți să fie „important”.

Facebook, între timp, rămâne lider pe piața rețelelor sociale în privința diseminării știrilor (conform Pew Research Center, în jur de 30% dintre adulții americani spun că se informează des de pe această platformă). Chiar dacă ar putea părea că interesul pentru Facebook scade în rândul tinerilor, realitatea e că majoritatea publicului încă folosește platforma pentru a consuma diverse tipuri de conținut, inclusiv știri și relatări despre evenimente majore. Mai nou, Instagram și TikTok devin, la rândul lor, medii unde se transmite intens informația, sub formă de clipuri scurte, cu un potențial emoțional foarte ridicat. Imediat ce un subiect devine viral, ajunge să fie acceptat drept fapt real de către o parte semnificativă a publicului.

Explozia influencerilor și micro-influencerilor în jocul politic

Odată cu ascensiunea TikTok și a altor platforme similare, a apărut un fenomen nou: în loc să mai ai de-a face doar cu vedete și jurnaliști consacrați, care îți transmit informații, acum oricine poate deveni comunicator. Fenomenul influencerilor politici sau al micro-influencerilor este deja documentat în mai multe rapoarte publicate de Knight Foundation, care evidențiază cum liderii de opinie apar aproape din neant și pot avea un impact major, fie că îți spun să te vaccinezi sau să votezi pentru un anumit candidat.

În cazul României, un personaj necunoscut, cu un discurs naționalist și anti-occidental, a reușit să obțină o vizibilitate uriașă pe TikTok, chiar înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Clipurile lui, scurte și pline de sloganuri emoționale, au fost împinse în feed prin rețele de conturi obscure, crescând artificial impresia că există un val popular consistent. Dacă adaugi la asta și cancanizarea generală din presa tradițională, obții rețeta perfectă prin care un outsider devine, brusc, „fenomen politic”.

De ce e periculos: consecințele grave ale rețetelor virale și ale cancanizării

S-ar putea să spui că e un joc inofensiv: la urma urmei, fiecare e responsabil să verifice informația pe care o consumă. Dar realitatea e mai sumbră. Numeroase studii – inclusiv cele realizate de Pew Research Center și Eidosmedia – demonstrează că, pe termen lung, presa cancanizată și proliferarea de conținut fals sau exagerat duc la scăderea încrederii în mass-media și în instituțiile democratice.

Efectul de supraîncărcare emoțională

În momentul în care feed-ul tău e plin de clipuri apocaliptice despre cum România e la un pas de război, cum Uniunea Europeană e pe punctul de a se destrăma sau cum toți politicienii sunt parte a unei conspirații planetare, ceea ce se întâmplă în mintea ta este un proces de saturare. Fie te sperii și reacționezi emoțional, fie devii complet apatic. În ambele cazuri, câștigă cei care manipulează, pentru că spațiul public se umple de zvonuri și se golește de idei constructive.

Mai mult, saturarea cu narațiuni conspiraționiste și cancanizare politică duce la o „oboseală” a publicului, care în final renunță să mai facă efortul minim de a căuta surse credibile. Rezultatul? O societate vulnerabilă, pregătită să se lase purtată de valuri populiste și extremiste.

Disoluția dialogului public

Atunci când toată lumea discută plecând de la un clip viral senzaționalist, e dificil să mai existe un cadru de dezbatere calm și argumentat. Ai remarcat, poate, cât de repede se aprind spiritele pe rețelele sociale. Titlurile colorate cu „șoc” și „bombă” incită reacții rapide, dar superficiale, iar argumentele care ar necesita timp și analiză nu mai au loc. Cancanizarea, așadar, compromite substanța dialogului public.

De aici și riscul major pentru democrație: e complicat să alegi lideri politici sau să evaluezi politici publice atunci când referințele informaționale sunt provenite dintr-un flux dominat de postări superflue. Oamenii ajung să voteze, să susțină proteste sau să manifeste pe baza unei realități deformate, crezând cu tărie că iau decizia corectă. Însă, în spatele cortinei, jocurile pot fi făcute de agenți cu interese ascunse, cum suspectează acum Comisia Europeană în cazul TikTok și alegerile din România.

Vulnerabilitatea la propagandă externă

Interferențele Rusiei în alegerile din Occident nu mai sunt de mult o noutate: deja au fost investigate de agenții federale în Statele Unite, iar presa internațională a scris pe larg despre trolii și boții care inundă rețelele cu mesaje menite să dezbine societatea. În Europa, cazurile s-au înmulțit. În România, rețelele sociale pot fi folosite pentru a alimenta sentimente anti-UE, anti-NATO sau, pur și simplu, pentru a crea confuzie.

Așa s-a ajuns la deschiderea unei proceduri oficiale împotriva TikTok de către Comisia Europeană, pentru încălcări posibile ale legislației privind serviciile digitale și manipularea electorală. Concluzia: într-o lume interconectată, modul în care ne formăm opiniile politice nu mai depinde doar de presa „de casă”, ci de câteva platforme globale. Dacă pe TikTok se propagă intens un anume tip de conținut, iar tu îl primești zilnic fără să-l verifici, deciziile tale pot fi manipulate de entități care nici măcar nu se află pe teritoriul României.

Cum să reziști cancanizării și dezinformării: sfaturi practice

1.Optează pentru surse verificate și branduri credibile

Chiar dacă e mai „fun” să citești un articol cu titlu bombastic, în probleme sensibile (alegeri, conflicte armate, decizii sanitare, evoluția economiei) e important să apelezi și la canale de știri recunoscute pentru standardele editoriale – fie ele agenții de presă internaționale, fie platforme locale reputate. Uneori, e recomandat să plătești un abonament la un ziar sau un site de investigații care îți poate oferi conținut neinfluențat de clicuri sau rating.

2.Verifică autorii și sursele

Când vezi un clip viral pe TikTok despre cum armata se pregătește să închidă granițele, caută să afli de unde provin imaginile. Televiziuni precum BBC, Euronews, dar și jurnaliști independenți renumiți oferă adesea informații verificate, iar atunci când ceva e greu de probat, o spun direct. Dacă descoperi că nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru conținut, sau că site-ul original e anonim, e un semnal de alarmă.

3.Fii conștient de propriile biasuri

Rețelele sociale îți cunosc preferințele mai bine decât îți imaginezi. Dacă ești pro UE, s-ar putea să primești mai multe articole care-ți confirmă biasul, iar dacă ești anti-sistem, vei vedea nenumărate opinii conspiraționiste. Caută opinii diferite de ale tale și nu te limita la bula ta, chiar dacă e inconfortabil. Așa îți dai șansa să descoperi contradicții și să-ți ascuți spiritul critic.

4.Analizează structura și tonul textelor

Un articol care nu prezintă fapte clare, ci doar păreri personale, e mai puțin demn de încredere. Dacă un text are un singur punct de vedere și exclude orice altă perspectivă, e posibil să fie manipulator. În plus, atenție la cuvintele cheie: „șocant”, „bombă”, „secret dezvăluit”. Deseori, aceste expresii urmăresc să-ți declanșeze reacții emotive și să-ți estompeze capacitatea de analiză.

5.Limitează-ți timpul pe social media

Pentru că feed-ul e structurat astfel încât să-ți creeze dependență, e util să-ți stabilești intervale clare în care te informezi. Poate un buletin scurt de știri de la surse reputate dimineața, un rezumat la prânz, apoi o trecere în revistă seara. Dacă-ți petreci tot timpul consumând știri de tip flux continuu, riști să devii copleșit de trivialități și de intoxicații.

6.Informează-ți prietenii și familia

Dacă descoperi că un cunoscut a distribuit ceva evident fals, nu-i sări în cap, dar încearcă să-l ajuți să verifice cu date și surse alternative. Uneori, oamenii dau share din pură grabă, fără rea intenție. O conversație civilizată poate aduce mai multă claritate decât un atac la persoană.

Un viitor incert, dar încă plin de opțiuni

Cancanizarea presei și folosirea rețelelor sociale pentru diseminarea de zvonuri și propagandă au dat naștere unui climat în care nici măcar autoritățile statului nu mai pot reacționa la timp. Rezultatele preliminare ale anchetei Comisiei Europene privind TikTok în alegerile din România ar putea deschide drum unor reglementări mai stricte, care să impună platformelor să identifice și să elimine rapid conturile false sau să marcheze conținutul inexact. Totuși, soluțiile tehnice nu sunt suficiente; la fel de important este comportamentul tău ca utilizator.

Dincolo de scandal și cancan, rețelele sociale au și potențialul de a îmbunătăți accesul la informație și de a diversifica vocile din spațiul public. Inițiative precum cel de fact-checking, deja folosite în Statele Unite, pot fi adaptate și la noi: să vezi, sub un clip viral, o etichetă care-ți spune că anumite afirmații au fost verificate și s-au dovedit false. Însă nimeni nu-ți poate impune să cauți surse alternative sau să îți schimbi comportamentul. Rămâne decizia personală a fiecăruia de a filtra conținutul și de a compara diverse perspective.

Dacă ești atent, poți ajuta la frânarea cancanizării: distribuie și tu analize solide, promovează jurnalismul de calitate, contracarează zvonurile prin comentarii argumentate și respectuoase. În felul acesta, formezi în jurul tău o mică bulă de normalitate, în care factorul emoțional e încă prezent – că doar suntem oameni – dar primează totuși echilibrul, bunul simț și o minimă rigoare.

Ce se întâmplă însă când un fenomen local, precum un scrutin anulat, atrage atenția la nivel internațional? Înainte, poate nu ne-am fi imaginat că un neica-nimeni devine favorit într-o campanie electorală, strict pe baza unor clipuri scurte și a unor conturi false. Astăzi, e suficient să te uiți la evenimentele din România pentru a-ți da seama că nimic nu e imposibil. Comisia Europeană a reacționat, cerând clarificări despre modul în care TikTok își gestionează reclamele politice, sursele și modul de moderare a conținutului. Alte platforme, precum X, și-au pierdut pe parcurs chiar și staff-ul responsabil de prevenirea dezinformării, ceea ce sporește incertitudinea.

Prin urmare, viitorul îți poate oferi două drumuri: fie accepți să te lași dus de val, consumând la întâmplare fluxul de informații, fie rămâi în expectativă, te informezi inteligent și îți cultivi aptitudinile de gândire critică. Cancanizarea presei și utilizarea tot mai intensă a rețelelor sociale nu vor dispărea peste noapte, dar tu poți decide cât de mult le lași să-ți afecteze percepția. Și cum, printr-o simplă acțiune de share, poți alimenta un fenomen care duce la creșterea zgomotului informațional, rămâne la latitudinea ta să alegi mai înțelept când și ce distribui.

În concluzie, cancanizarea presei și transformarea rețelelor sociale în surse prioritare de știri nu sunt fenomene neutre sau superficiale. Ele au forța de a schimba orientări politice, de a decredibiliza mass-media tradițională și de a crea panică sau entuziasm artificial. Suspiciunile grave privind alegerile prezidențiale din România au evidențiat cât de ușor pot fi influențați alegătorii prin mesaje scurte și repetate, menite să trezească emoții puternice și să anihileze curiozitatea autentică. Deși a fost nevoie de un scandal internațional ca să se pună sub lupă aceste practici, ne rămâne să vedem dacă noi, ca public, vom adopta o atitudine mai responsabilă. Nu uita că totul stă în mâinile tale: cum alegi să-ți filtrezi sursele, cât de mult timp petreci în bula ta online și cu ce atitudine abordezi noutățile care îți apar pe ecran. Pentru că adevărata forță a cancanizării nu vine din conținutul în sine, ci din reacțiile pe care le primește – reacții la care tu poți decide cum să răspunzi.