Viața omului care controlează lumea digitală cu puterea gândului. Primul pacient cu implant Neuralink în creier, datorită lui Elon Musk

Povestea lui Noland Arbaugh, un bărbat de 30 de ani din Arizona, pare desprinsă dintr-un film SF. După opt ani de la un accident care l-a lăsat paralizat de la gât în jos, el a devenit primul om din lume care controlează un computer doar cu gândul, folosind un cip implantat în creier de către compania Neuralink, fondată de Elon Musk.

Această reușită nu doar că marchează un moment istoric pentru tehnologie și neuroștiință, dar ridică și întrebări fundamentale despre viitorul interacțiunii om-mașină, despre limitele eticii și despre rolul tot mai activ al companiilor private în remodelarea corpului uman.

De la o scufundare tragică, la o șansă unică

În 2016, viața lui Noland s-a schimbat complet după un accident de scufundare care l-a lăsat tetraplegic. Timp de ani întregi, a fost dependent de alții pentru cele mai simple acțiuni. „Nu ai control, nu ai intimitate, și e foarte greu”, a declarat el pentru BBC.

În ianuarie 2024, însă, Noland a devenit primul pacient căruia i s-a implantat un cip Neuralink în creier, într-un studiu clinic desfășurat în SUA. El a acceptat procedura conștient de riscuri, spunând că, indiferent de rezultat, poate contribui la progresul științei.

Cum funcționează cipul Neuralink

Implantul este un așa-numit interfață creier-computer (BCI – brain-computer interface), capabil să detecteze impulsurile electrice generate de activitatea neuronală și să le traducă în comenzi digitale.

Practic, atunci când Noland se gândește să miște degetele, cipul transmite aceste semnale către un computer, unde pot fi interpretate ca mișcări ale cursorului sau alte acțiuni digitale.

După operație, a reușit să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului – un moment pe care l-a descris ca fiind „ireal”. Încet-încet, a învățat să se joace din nou pe calculator, inclusiv șah, depășindu-și prietenii în jocuri de strategie: „Nu ar trebui să fie posibil, dar este.”

Entuziasm și rezerve: cum a reacționat Musk și comunitatea științifică

Elon Musk a avut o reacție reținută în public, afirmând pe rețeaua X că „primele rezultate arată o detectare promițătoare a activității neuronale.” Însă, potrivit lui Noland, fondatorul Neuralink era entuziasmat în discuțiile private și a vorbit cu el atât înainte, cât și după intervenție.

Totuși, în lumea științifică părerile sunt împărțite, scrie The Guardian. Deși unii experți consideră această reușită un „moment de referință”, alții atrag atenția asupra riscurilor etice și tehnice ale unei intervenții atât de invazive.

Anil Seth, profesor de neuroștiințe la Universitatea Sussex, a avertizat că odată ce activitatea creierului poate fi interpretată digital, „granițele intimității personale dispar”. Cu alte cuvinte, dacă putem „exporta” gândurile, atunci se deschide o discuție complet nouă despre controlul asupra minții umane.

Probleme tehnice și potențialul viitorului

Deși experiența lui Noland este remarcabilă, nu a fost lipsită de obstacole. La un moment dat, implantul s-a deconectat parțial de la creier, iar el a pierdut complet controlul asupra computerului. A fost, după cum spune, „profund tulburător”. Echipa Neuralink a remediat problema printr-o actualizare de software, iar performanțele cipului au fost ulterior îmbunătățite.

Noland speră că, în viitor, implantul va putea controla nu doar un cursor, ci și fotolii rulante sau chiar roboți umanoizi, extinzând și mai mult autonomia persoanelor cu dizabilități motorii.

Contractul său de participare în studiu este valabil pentru șase ani, dar viitorul pe termen lung al implantului și ce se va întâmpla după încheierea perioadei de testare rămâne incert.

Nu e singurul: alte companii lucrează la interfețe creier-computer

Neuralink nu este singura companie care dezvoltă astfel de tehnologii. Firma Synchron, de exemplu, a creat un dispozitiv numit Stentrode, care se implantează minim invaziv prin vena jugulară, fără a necesita intervenții pe creier deschis.

Unul dintre utilizatorii acestui dispozitiv a declarat că l-a folosit împreună cu casca Apple Vision Pro, explorând locuri exotice în realitate virtuală, de la cascadele Australiei până la munții din Noua Zeelandă.

Un început promițător sau o provocare etică?

Implantul lui Noland Arbaugh deschide o eră nouă pentru neurotehnologie, în care limitele între om și mașină devin tot mai greu de trasat.

Pentru unii, este dovada că interfețele creier-computer pot reda autonomia și demnitatea unor persoane care, altfel, ar fi complet dependente de alții. Pentru alții, este o tehnologie încă prea puțin înțeleasă, care vine cu riscuri de securitate, confidențialitate și chiar manipulare cognitivă.

Indiferent de perspectivă, cazul lui Noland este un semnal clar că știința viitorului se scrie acum — uneori, chiar cu puterea gândului.