Uniunea Europeană vrea propriul „Starlink” pentru securitate: rețea de sateliți și scut antirachetă de 500 de miliarde de euro

Uniunea Europeană ia în considerare dezvoltarea unui sistem avansat de sateliți de observație militară pentru a reduce dependența de infrastructura Statelor Unite. Proiectul vine în contextul înergării preocupărilor cu privire la angajamentul Washingtonului față de securitatea Europei, mai ales după decizia administrației Trump de a opri furnizarea de informații către Ucraina.

Planul Uniunii Europene vizează amplasarea a zeci de sateliți pe orbită joasă, care vor permite colectarea rapidă a datelor esențiale pentru detectarea amenințărilor, inclusiv a mișcărilor militare ostile. Acest sistem ar trebui să ofere o frecvență mai mare de actualizare a imaginilor comparativ cu programul Copernicus, folosit în prezent pentru monitorizarea schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale.

Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a declarat pentru Financial Times că Uniunea Europeană analizează posibilitatea extinderii programelor sale de sateliți pentru a sprijini securitatea și independența operațională a statelor membre. „Ne uităm la opțiuni comerciale care să permită dezvoltarea unei rețele de observare a Pământului la cele mai înalte standarde tehnologice”, a afirmat Kubilius.

Planuri pentru un scut antirachetă pan-european

Pe lângă rețeaua de sateliți, Uniunea Europeană explorează și opțiunea creării unui scut antirachetă la nivel continental, cu un buget estimat la 500 de miliarde de euro. Proiectul, aflat în faza inițială de discuții, ar putea oferi un sistem defensiv unic pentru toate statele membre, reducând vulnerabilitățile în fața atacurilor balistice.

Kubilius a avertizat că Europa este „aproape lipsită de protecție” în cazul unor atacuri cu rachete și că trebuie să decidă dacă va investi într-o apărare colectivă sau va lăsa fiecare stat să împreumute sisteme defensive din afara Uniunii. „Consider că un sistem integrat ar fi cea mai bună opțiune, dar această decizie aparține statelor membre”, a subliniat el.

Această inițiativă vine în contextul în care Europa dorește să reducă dependența de capacitatea de apărare a NATO, dominată de Statele Unite. Deja, Bruxelles-ul a investit sute de miliarde de euro în modernizarea apărării europene și a creat programe precum IRIS² și GovSatcom pentru securizarea comunicațiilor critice.

Un alt aspect al planului este încurajarea achizițiilor colective de armament de către statele membre, o măsură care ar putea duce la costuri mai reduse și o capacitate sporită de aprovizionare. Comisia Europeană a insistat că aceste achiziții ar trebui să fie orientate către echipamente produse în Europa, pentru a sprijini industria de apărare a UE.

Uniunea Europeană, pe drumul spre autonomie strategică

Aceste inițiative marchează un pas important spre o mai mare autonomie strategică a Uniunii Europene. Crearea unei infrastructuri de supraveghere proprie și implementarea unui scut antirachetă ar putea transforma blocul european într-un jucător independent pe scena securității globale.

Deși proiectul este costisitor și necesită un consens larg între statele membre, presiunile geopolitice și schimbările în politica de securitate a Statelor Unite ar putea accelera procesul de decizie. Uniunea Europeană este hotărâtă să nu mai depindă exclusiv de alți pentru protecția sa, iar viitorul său ar putea include un sistem propriu de securitate spațială și defensivă de ultimă generație.