Tinerii regretă internetul? Semnalul de alarmă care nu mai poate fi ignorat

Internetul, cândva promisiunea unei lumi conectate și informate, pare să fi devenit sursa unei crize tot mai profunde pentru generațiile tinere. Un sondaj recent realizat în Marea Britanie arată că aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 21 de ani și-ar fi dorit ca internetul să nu fi fost inventat niciodată. Este o afirmație șocantă, dar care scoate la suprafață o realitate pe care mulți o ignoră: mediul digital nu mai este doar o unealtă, ci un spațiu în care tinerii se pierd și suferă.

Peste 1.300 de participanți au răspuns la acest sondaj realizat de British Standards Institution, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare. 68% dintre aceștia au declarat că se simt mai rău după ce petrec timp pe rețelele de socializare, în timp ce 50% ar susține o „stare de asediu digital” – o limitare strictă a timpului petrecut online. 47% spun chiar că preferau o viață fără internet. Nu este vorba doar de nostalgie pentru vremuri mai simple, ci de o problemă profundă de sănătate mintală și echilibru psihologic.

Rețelele sociale, între fascinație și autodistrugere

Tinerii de azi trăiesc într-un paradox: deși tehnologia este omniprezentă și pare indispensabilă, ea le produce suferință. Rețelele sociale sunt principalul vinovat în ochii multora dintre ei. Petrec mai bine de două ore pe zi în aceste spații digitale, iar rezultatul este, adesea, o stare de anxietate, depresie sau devalorizare personală. Tinerii spun că se simt mai triști și mai nesiguri după ce compară viețile lor reale cu imaginile perfect editate de pe Instagram sau TikTok.

Fetele sunt în mod special afectate: 37% dintre participantele la sondaj au spus că s-au confruntat cu hărțuire online, în comparație cu 28% dintre băieți. Atacurile la adresa imaginii de sine, bullyingul digital sau presiunea de a arăta și a trăi într-un anumit fel contribuie la degradarea stării psihice.

Problema este accentuată de lipsa unor limite clare. Deși adolescenții încep să ceară singuri reguli – cum ar fi verificări de vârstă, limite de timp sau filtre mai stricte –, aceste măsuri sunt rareori aplicate eficient. „Am construit o lume în care este normal ca un copil să petreacă ore întregi într-un spațiu digital gândit să creeze dependență”, a spus Daisy Greenwell, cofondatoare a inițiativei Smart Phone Free Childhood.

Problemele încep devreme. Copiii sunt expuși la tehnologie de la vârste tot mai fragede, iar utilizarea excesivă a tabletelor în primii ani de viață a fost corelată cu dificultăți emoționale și sociale în adolescență. Iar când ajung la vârsta la care explorează mai mult internetul, riscurile se diversifică: de la grooming în jocuri video până la algoritmi care îi ghidează spre conținut extremist sau dăunător.

Un caz revoltător este cel al unui băiat de 14 ani care a dezvoltat o relație nesănătoasă cu un chatbot AI de pe platforma Character.AI, înainte de a-și pune capăt vieții. Părinții lui au dat în judecată compania, acuzând-o că nu a implementat măsuri eficiente de protecție pentru minori.

Aceste situații nu sunt izolate. Studiile longitudinale arată o corelație directă între utilizarea intensă a rețelelor sociale și simptomele depresive. Un studiu pe 12.000 de preadolescenți a arătat că, pe măsură ce aceștia au crescut și au petrecut mai mult timp online, starea lor emoțională s-a deteriorat.

Soluții căutate, dar greu de implementat

Tinerii cer schimbări. Vor limite, reguli, mai mult control. Dar simpla impunere a unei „stingeri digitale” nu este suficientă. „Este nevoie de o abordare complexă. Riscurile nu dispar doar pentru că reduci timpul petrecut online”, a explicat Rani Govender, manager de politici pentru protecția copiilor online la National Society for the Prevention of Cruelty to Children.

O soluție reală ar presupune colaborare între părinți, școli, guverne și companii de tehnologie. Educația digitală trebuie să devină prioritate, iar platformele sociale trebuie să-și asume un rol activ în protejarea utilizatorilor tineri.

Până atunci, este important să îți analizezi propriul raport cu tehnologia. Cât timp petreci online? Cum te simți după o oră de scrollat? Ce influențe are acest obicei asupra stării tale de spirit? Este poate momentul să iei o pauză, să te reconectezi cu realitatea offline și să încurajezi și pe cei din jur să facă același lucru.