TikTok și Facebook, în parteneriat cu Guvernul României. Cum lupta împotriva dezinformării s-ar putea transforma în cenzură

Lupta împotriva dezinformării online face un salt major în România, odată cu parteneriatul anunțat recent între Guvern și platformele TikTok și Facebook. O ordonanță de urgență pregătită de autorități permite instituțiilor statului să ceară direct eliminarea unor postări de pe aceste platforme, considerate „false, ilegale sau manipulatoare”. Deși scopul declarat este protejarea publicului de informații înșelătoare, mulți se tem că demersul s-ar putea transforma rapid într-un instrument de cenzură.

Cum funcționează parteneriatul între Guvern, TikTok și Facebook

Guvernul României urmează să testeze în zilele următoare un nou mecanism prin care va putea cere platformelor de social media eliminarea rapidă a conținutului apreciat drept fals sau manipulator. Potrivit proiectului de ordonănță, instituții precum Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Național al Audiovizualului, Serviciul Român de Informații și chiar Ministerul Apărării vor avea puterea să solicite direct ștergerea unor postări sau blocarea accesului utilizatorilor la acestea.

Un prim test important al acestui mecanism este programat chiar pentru 27 martie, când autoritățile împreună cu TikTok și Facebook vor simula situații reale ce pot apărea în context electoral. Potrivit informațiilor oficiale, parteneriatul între rețelele sociale și Guvern este deja stabilit și acceptat, existând deja un consens asupra modului de intervenție.

Printre categoriile de conținut vizate se numără și cele generate cu ajutorul inteligenței artificiale, dar și materiale distribuite în mod automatizat, menite să inducă în eroare sau să influențeze decizii și comportamente publice. Dacă platformele nu vor elimina prompt conținutul semnalat, ANCOM poate interveni pentru blocarea accesului la aceste postări, cu amenzi usturătoare pentru furnizorii de internet care nu aplică restricțiile impuse.

Riscurile cenzurii și amenințarea libertății de exprimare

Deși măsurile propuse de Guvern au ca obiectiv declarat protejarea cetățenilor și menținerea unui mediu online sigur și transparent, criticii proiectului atrag atenția asupra riscului major de abuz și cenzură. Întrebarea principală este cine și cum stabilește exact ce este „fals” sau „manipulator”, iar modul de aplicare al ordonanței ar putea deschide ușa pentru interpretări subiective și intervenții politice.

Proiectul specifică explicit că atacarea în instanță a deciziilor de eliminare a conținutului nu suspendă efectele acestei decizii, fapt care amplifică temerile legate de abuzuri și limitarea libertății de exprimare. Practic, odată ce conținutul a fost blocat, utilizatorul afectat va trebui să se lupte în instanță pentru revenirea postării, proces care poate dura suficient de mult încât impactul inițial al mesajului să dispară complet.

Mai mult, faptul că o gamă largă de instituții ale statului—printre care Serviciile Secrete și Ministerul Apărării—primesc puterea de a solicita eliminarea directă a postărilor generează suspiciuni legitime privind o posibilă instrumentalizare politică sau chiar abuz în context electoral. Lipsa unor criterii clare, transparente și bine definite poate conduce rapid la situații în care orice formă de critică, ironie sau opinie contrară poziției oficiale să fie rapid etichetată drept „manipulare”.

Între protecție și exces: Ce urmează?

În contextul unor alegeri importante care se apropie rapid, Guvernul justifică măsurile prin necesitatea combaterii dezinformării și protejării valorilor democratice. Cu toate acestea, ordonanța în forma actuală deschide și drumul unei posibile supra-reglementări, în care limitele dintre protecția publicului și limitarea excesivă a libertății de exprimare devin foarte fragile.

Parteneriatul cu TikTok și Facebook este primul pas concret în această direcție, însă viitoarele zile și modul în care testul programat pentru 27 martie se va desfășura vor fi decisive. În joc se află atât sănătatea spațiului public digital, cât și dreptul fundamental la liberă exprimare. Întrebarea esențială este dacă autoritățile vor găsi echilibrul necesar sau dacă, sub pretextul protecției cetățenilor, România riscă să pășească într-o zonă sensibilă a cenzurii online.