Specii de pești, în pericol: Ce arată un studiu bazat pe inteligența artificială

Oceanele lumii ascund mai multe amenințări decât ne-am imaginat, iar o nouă cercetare vine să sublinieze gravitatea situației. Folosind modele de inteligență artificială, cercetătorii au descoperit că numărul speciilor marine în pericol de extincție ar putea fi de peste cinci ori mai mare decât s-a estimat inițial. Această descoperire subliniază cât de mult am subestimat până acum riscurile cu care se confruntă viața marină.

Situația speciilor marine, mai gravă decât s-a crezut

Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), organizația globală care monitorizează starea speciilor, aproape 5.000 de specii de pești marini sunt clasificate ca „deficitare de date”. Aceasta înseamnă că nu există suficiente informații pentru a le atribui un statut clar de conservare, ceea ce face imposibilă aplicarea unor măsuri de protecție adecvate. Practic, aceste specii nu beneficiază de niciun fel de protecție împotriva exploatării umane.

În lipsa unor date concrete, echipa de cercetători de la Universitatea Montpellier din Franța a folosit un model de învățare automată combinat cu o rețea neuronală artificială pentru a prezice care dintre aceste specii sunt cele mai expuse riscului de extincție. Rezultatele au fost îngrijorătoare: „Analiza noastră asupra a 13.195 de specii de pești marini a arătat că riscul de extincție este semnificativ mai mare decât estimările inițiale ale IUCN,” a declarat Nicolas Loiseau, cercetător la Unitatea MARBEC (Biodiversitate Marină, Exploatare și Conservare) din Montpellier și primul autor al studiului.

Proporția speciilor de pești marini expuse riscului de extincție a crescut de la 2,5% la 12,7%, o creștere de peste cinci ori. Această constatare nu doar că relevă mai multe specii vulnerabile, dar sugerează și necesitatea de a reconsidera prioritățile în conservarea acestora.

Speciile cele mai expuse și rolul inteligenței artificiale în conservare

Studiul a identificat că speciile cu un areal geografic redus, dimensiuni mari ale corpului și o rată scăzută de creștere sunt cele mai vulnerabile. De asemenea, speciile care trăiesc în habitate de mică adâncime și în zonele geografice cu latitudini scăzute (<30°) și înalte (>50°) sunt cele mai expuse. Aceste zone corespund zonelor climatice temperate și polare, unde diversitatea speciilor este mai redusă, dar unde schimbările de mediu pot avea un impact major.

Cercetarea nu doar că avertizează asupra situației actuale a biodiversității marine, dar evidențiază și potențialul inteligenței artificiale în eforturile de conservare. „Modelele nu vor înlocui niciodată o evaluare directă a riscului de extincție a speciilor bazată pe date empirice robuste, dar pot oferi o oportunitate unică de a efectua o evaluare rapidă, extinsă și cost-eficientă a statutului de extincție,” a menționat echipa de cercetători în studiul publicat.

Pe măsură ce metodele de modelare se dezvoltă, este posibil ca IUCN să includă mai des aceste tehnici în evaluările sale viitoare, poate chiar să creeze o nouă clasificare pentru speciile identificate de inteligența artificială. Loiseau propune crearea unui „indice sintetic numit ‘statutul IUCN prezis’, care să servească drept complement valoros la actualul ‘statut IUCN măsurat’”.

Astfel, integrarea inteligenței artificiale în conservarea biodiversității nu doar că aduce o nouă perspectivă asupra protecției speciilor, dar ar putea schimba modul în care gestionăm și protejăm ecosistemele marine fragile.