Seismele din buzunarul tău: cum detectează Google cutremure cu miliarde de telefoane

Într-o lume în care telefonul mobil a devenit extensia minții și corpului nostru, Google a dus conectivitatea la un alt nivel: a transformat smartphone-urile în detectoare de cutremure. Folosind senzorii deja prezenți în telefoanele cu Android, compania a reușit să identifice mii de mișcări tectonice, transmițând alerte rapide în aproape 100 de țări. Însă, dincolo de fascinația tehnologică, inițiativa ridică întrebări serioase despre transparență, responsabilitate și limitele inovației într-un domeniu extrem de sensibil.

Între 2021 și 2024, Google a implementat ceea ce pare un sistem science-fiction: Android Earthquake Alerts, un serviciu ce transformă fiecare smartphone Android într-un micro-seismometru. Fără a fi nevoie de hardware suplimentar, sistemul folosește senzorii de mișcare încorporați în telefoane pentru a detecta vibrațiile cauzate de cutremure.

Atunci când mai multe telefoane dintr-o zonă încep să detecteze mișcări similare, sistemul declanșează o alertă ce poate fi transmisă în timp real către utilizatori. Până în prezent, Google susține că a emis peste 4,5 milioane de notificări și a identificat mai mult de 11.000 de cutremure în 98 de țări.

Secretul acestei performanțe stă în volumul uriaș de date colectate simultan. Acuratețea individuală a fiecărui telefon este limitată, dar cumularea semnalelor din mii de dispozitive permite formarea unui model fiabil al mișcărilor seismice. Totul este analizat cu ajutorul unor algoritmi avansați, adaptați diferențelor regionale, care permit identificarea rapidă a epicentrului și magnitudinii.

Știință pe muțește: algoritmii existenți, dar inaccesibili

Cu toate că inițiativa Google este revoluționară și a demonstrat rezultate concrete, există o zonă gri: lipsa de transparență. Specialiștii în seismologie cer insistent acces la algoritmii companiei, dar Google evită să-i facă publici. Motivul invocat este legat de confidențialitate și de protejarea tehnologiei dezvoltate intern.

Allen Husker, seismolog la Caltech, apreciază potențialul uriaș al sistemului, mai ales în țările care nu dispun de rețele oficiale de alertare. Cu toate acestea, el subliniază că tehnologia nu poate fi evaluată corect fără o analiză completă a datelor și a modului în care sunt procesate.

Un exemplu concret al acestei limitări a fost reprezentat de cele două cutremure majore din Turcia, în 2023, când sistemul Google a subestimat inițial magnitudinea evenimentelor. Chiar dacă a emis totuși 4,5 milioane de alerte, incidentul a demonstrat că fără acces la mecanismul de funcționare, evaluarea performanței rămâne incompletă. Ca reacție, Google a anunțat îmbunătățiri ale algoritmilor pentru a reduce timpii de răspuns și a crește precizia, dar fără a oferi dovezi concrete.

Între inovație și responsabilitate: ce urmează pentru detectarea cutremurelor?

Harold Tobin, profesor la Universitatea din Washington, susține că proiectul este „impresionant, dar prea închis”. El avertizează că, în lipsa unei colaborări reale cu autoritățile seismologice, sistemul riscă să devină o soluție parțială, care nu poate fi integrată eficient în infrastructura oficială de alertă.

O altă problemă majoră este legată de confidențialitatea datelor. Deși Google afirmă că informațiile sunt colectate anonim și agregat, companiile mari au o istorie complicată când vine vorba de protejarea datelor utilizatorilor. În plus, refuzul de a partaja datele brute face imposibilă verificarea independentă a rezultatelor, ceea ce reduce încrederea comunității științifice.

Pe de altă parte, Richard Allen de la UC Berkeley speră că un articol științific dedicat acestui sistem, publicat în revista Science, va aduce un plus de legitimitate proiectului și va forța compania să fie mai deschisă cu privire la metodologia folosită.

Viitorul acestui sistem depinde, așadar, nu doar de avansul tehnologic, ci și de voința Google de a colabora cu cercetătorii și autoritățile. Deocamdată, sistemul este considerat un „serviciu suplimentar” și nu înlocuiește seismometrele tradiționale – însă, în anumite zone ale lumii, poate fi singura speranță de alertare timpurie.

Google a demonstrat că telefoanele noastre pot deveni instrumente salvatoare în caz de cutremur. Cu toate acestea, fără transparență și colaborare cu experții în domeniu, inițiativa riscă să rămână o soluție temporară, neînțeleasă pe deplin și, uneori, chiar controversată. Într-o lume afectată tot mai des de dezastre naturale, inovația trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitatea. Iar dacă algoritmii pot salva vieți, este timpul ca aceștia să fie scoși din umbră.