Se supraveghează conversațiile pe WhatsApp, Signal și alte aplicații de chat. Decizia vine de la Bruxelles, consecințele înfiorătoare ale Chat Control 2.0

Uniunea Europeană a propus o nouă legislație controversată, denumită Chat Control 2.0, care ar permite scanarea în masă a comunicațiilor private pe aplicațiile de mesagerie criptate. Scopul declarat al acestei măsuri este de a detecta și preveni abuzurile sexuale asupra copiilor, dar implicațiile pentru confidențialitatea utilizatorilor sunt semnificative și au generat numeroase controverse.

Ce prevede Chat Control 2.0

Conform propunerii legislative, fotografiile, videoclipurile și URL-urile trimise prin aplicații precum WhatsApp și Signal vor fi supuse scanării de către un algoritm bazat pe inteligență artificială. Acest algoritm va compara conținutul cu o bază de date guvernamentală care conține materiale cunoscute despre abuzuri. Dacă se va identifica un material suspect, acesta va fi raportat autorităților.

Consiliul UE, una dintre cele două ramuri legislative ale Uniunii Europene, va vota asupra acestei legislații, iar dacă va fi aprobată, propunerea va avansa către următoarea etapă legislativă.

Propunerea a fost introdusă pentru prima dată de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în 2022, iar Belgia, care deține președinția Consiliului UE, a propus versiunea actuală ca un compromis după ce variantele mai dure au fost respinse de Parlamentul European. Conform noii versiuni, scanările ar fi limitate la fotografii, videoclipuri și URL-uri, iar utilizatorii ar trebui să își exprime consimțământul explicit pentru a permite aceste scanări. Cei care refuză să își dea consimțământul ar fi împiedicați să încarce sau să partajeze astfel de conținut.

Critici și îngrijorări

Criticii inițiativei Chat Control 2.0 argumentează că aceasta nu este doar o măsură de siguranță, ci reprezintă o „ușă din spate” către supravegherea în masă. Ei susțin că un astfel de sistem ar vulnerabiliza comunicațiile tuturor utilizatorilor, expunându-le la riscuri de piraterie cibernetică și interferențe neautorizate.

Meredith Whittaker, președintele Signal, a declarat că implementarea unui astfel de sistem creează o vulnerabilitate majoră care poate fi exploatată de hackeri și de state ostile. „Indiferent cum îi spunem, fiecare dintre aceste abordări creează o vulnerabilitate care poate fi exploatată”, a subliniat Whittaker.

Matthew Green, expert în criptografie aplicată la Universitatea Johns Hopkins, a avertizat că orice backdoor introdus în sistemele de criptare ar putea fi utilizat nu doar pentru a detecta materiale despre abuzuri sexuale asupra copiilor, ci și pentru alte scopuri, ridicând întrebări serioase cu privire la protecția vieții private și la limitele supravegherii guvernamentale.

Patrick Breyer, membru al Parlamentului European din partea Partidului Piraților Germania, a comparat propunerea cu introducerea unui spyware guvernamental pe fiecare dispozitiv din UE. „Suntem pe punctul de a implementa un regim de supraveghere atât de extrem încât nu-l vedem nici măcar în Rusia sau China”, a declarat Breyer.

Susținătorii Chat Control 2.0

Susținătorii măsurilor argumentează că acestea sunt esențiale în lupta împotriva exploatării copiilor, o problemă gravă facilitată de platformele criptate și de dezvoltarea tehnologiilor de generare a imaginilor cu ajutorul inteligenței artificiale. Într-un raport din 2022, Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați din SUA a raportat că 68% din cazurile de exploatare a copiilor au fost detectate pe platforme de mesagerie și email-uri din UE. De asemenea, Fundația Internet Watch din Regatul Unit a confirmat că UE este sursa a două treimi din materialele de abuz sexual infantil.

În prezent, Belgia, care deține președinția Consiliului UE, a adaptat legislația inițială într-un compromis, după ce propuneri mai dure au fost respinse de Parlamentul European. Conform celei mai recente iterații a propunerii, scanările ar fi restrânse la fotografii, videoclipuri și URL-uri, iar utilizatorii ar trebui să își exprime consimțământul explicit pentru a permite aceste scanări. Cei care refuză să își dea consimțământul ar fi împiedicați să încarce sau să partajeze astfel de conținut sensibil.

Reacțiile opoziției

Potrivit declarațiilor lui Breyer, doar Germania, Luxemburg, Olanda, Austria și Polonia au adoptat o poziție fermă împotriva acestor propuneri controversate. În schimb, Italia, Finlanda, Suedia, Grecia și Portugalia nu și-au exprimat încă clar poziția în această privință.

Îngrijorarea a fost exprimată nu doar la nivel guvernamental, ci și de către europarlamentari individuali din țări precum Germania, Luxemburg, Olanda și Austria. Aceștia au subliniat necesitatea unei supravegheri direcționate, bazate pe o cauză probabilă stabilită de către un judecător, în locul unor măsuri de supraveghere generalizate.

În luna noiembrie, Parlamentul European, entitatea responsabilă cu aprobarea majorității legilor UE, a respins ideea „controlului nediscriminatoriu al chat-ului”, optând în schimb pentru o abordare mai specifică în ceea ce privește supravegherea.

Reacțiile împotriva propunerilor au fost puternic susținute și de către diverse companii de tehnologie și grupuri pentru drepturile digitale. Printre acestea se numără Mozilla, Signal, Proton, Electronic Frontier Foundation, European Digital Rights, Internet Freedom Foundation și Irish Council for Civil Liberties. US National Security Agency (NSA) whistleblower Edward Snowden a calificat propunerile drept o „măsură terifiantă de supraveghere în masă”.

Implicațiile pentru utilizatori

Implementarea Chat Control 2.0 ar putea avea consecințe semnificative pentru utilizatorii de aplicații de mesagerie criptate. Criticii susțin că măsurile vor compromite confidențialitatea comunicațiilor și vor deschide calea pentru supravegherea în masă. De asemenea, există îngrijorări că algoritmii de inteligență artificială folosiți pentru scanare pot face greșeli, raportând eronat conținut nevinovat ca fiind suspect.

Experții subliniază că orice sistem de supraveghere în masă trebuie să fie echilibrat cu respectarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor și cu asigurarea protecției datelor personale. De exemplu, în Marea Britanie, care a adoptat o lege similară, guvernul a recunoscut că tehnologia necesară pentru a scana mesajele criptate fără a compromite securitatea nu există încă. Acest lucru a fost văzut ca o victorie parțială de către platformele tehnologice precum Signal și WhatsApp, care amenințaseră că se vor retrage din piața britanică.

Criticii mai susțin că vizarea aplicațiilor de mesagerie va fi ineficientă în stoparea materialelor de abuz, având în vedere existența rețelelor private și a dark web-ului. Algoritmii de inteligență artificială s-au dovedit, de asemenea, predispuși la greșeli, ridicând posibilitatea ca persoane nevinovate să fie raportate autorităților. The New York Times a relatat în 2022 că un instrument AI de la Google a semnalat în mod eronat un tată casnic din San Francisco după ce acesta a trimis o fotografie a fiului său doctorului, ceea ce a dus la o anchetă a poliției și la închiderea conturilor Google ale acestuia.

Propunerea Chat Control 2.0 a Uniunii Europene este menită să combată abuzurile sexuale asupra copiilor, dar metodele propuse au stârnit controverse semnificative. Criticii avertizează asupra riscurilor pentru confidențialitate și asupra potențialelor abuzuri ale sistemului. Votul Consiliului UE va determina dacă această legislație va avansa și cum va fi implementată în continuare. Pentru mulți, rămâne o întrebare crucială: cum poate fi protejată siguranța copiilor fără a compromite libertățile fundamentale ale utilizatorilor de mesagerie criptată?