Realitatea scandalurilor cu Google, Microsoft, Apple sau Amazon. Ce sunt practicile anticoncurențiale de fapt, miza amenzilor de miliarde

În ultimii ani, Comisia Europeană și alte autorități de concurență din lume au impus amenzi-record giganților tehnologici – Google, Microsoft, Apple sau Amazon – pentru presupuse practici anticoncurențiale. În spatele cifrelor astronomice se ascund comportamente considerate, în esență, obstacole puse concurenței libere: acorduri oculte, abuz de poziție dominantă, limitări tehnice sau contractuale menite să blocheze rivalii. Pentru a înțelege magnitudinea acestor sancțiuni, trebuie mai întâi să știm ce intră, juridic, în categoria „practică anticoncurențială”.

Cum definește legea comportamentele anticoncurențiale

În România, Legea concurenței nr. 21/1996 (armonizată cu dreptul UE) interzice:

Înțelegeri (explicite sau tacite) între companii care fixează prețuri, împart piețe ori limitează producția.
Abuzul de poziție dominantă , adică folosirea cotei de piață pentru a impune prețuri sau condiții inechitabile ori pentru a bloca accesul altora.
Intervenții discriminatorii ale autorităților care distorsionează competiția.

Sancțiunile pot ajunge la 10 % din cifra de afaceri globală a companiei. La acest principiu se raportează și amenzile UE care au făcut titluri în presa internațională.

Google: peste 8 miliarde de euro în trei dosare distincte

Comisia Europeană a amendat Google cu:

2,42 miliarde € în 2017, pentru favorizarea propriei platforme Google Shopping în rezultatele căutărilor.
4,34 miliarde € în 2018, pentru impunerea pre-instalării aplicațiilor Google pe telefoanele Android (abuz de poziție dominantă).
1,49 miliarde € în 2019, pentru practici restrictive în publicitatea online (AdSense).

Toate trei cazurile ilustrează același tipar: condiții contractuale sau tehnice care, în opinia Comisiei, împiedică rivalii să concureze în mod real pe piețe cheie – căutări, sisteme de operare, publicitate.

Microsoft: istoria se repetă în UE

Microsoft a plătit încă din anii 2000 amenzi de sute de milioane pentru legarea ­Windows de Media Player și pentru refuzul de a furniza interfețe interoperabile. În 2013 s-a adăugat o sancțiune de 561 milioane € pentru nerespectarea „browser choice”, obligația de a permite utilizatorilor să aleagă browserul preferat, nu doar Internet Explorer. Lecția: poziția dominantă pe sistemele de operare nu trebuie folosită ca pârghie pentru a câștiga avantaje pe piețe adiacente.

Apple: plățile și serviciile în vizor

Apple a primit în 2024 o amendă de 1,8 miliarde € pentru limitarea condițiilor de promovare a serviciilor muzicale rivale în App Store. De asemenea, investigațiile legate de comisioanele de 30 % percepute în sistemul de plăți in-app continuă sub noul Regulament european DMA, care obligă platformele-gatekeeper să permită magazine alternative și sisteme de plată directe . În SUA, Departamentul de Justiție a lansat în 2024 un proces antitrust privind aceleași teme.

Amazon: de la marketplace la logistică

În 2021, Italia a amendat Amazon cu 1,13 miliarde € pentru favorizarea vânzătorilor care folosesc serviciul Fulfillment by Amazon (FBA). La Bruxelles, compania a acceptat angajamente pentru a nu mai folosi datele comercianților terți în propriul avantaj și pentru a nu mai prioritiza propriii vânzători la „Buy Box”. Cazul ilustrează riscul când o platformă este și piață, și concurent pe aceeași piață.

De ce sumele sunt atât de mari?

Regulile UE stabilesc ca amendă maximă 10 % din cifra de afaceri globală. În plus, autoritățile pot impune remedii structurale (separarea unor linii de business) sau comportamentale (obligația de interoperabilitate, de renunțare la clauze exclusiviste). Scopul nu este doar punitiv, ci și preventiv : un colos tech simte cu adevărat impactul doar la nivel de miliarde.

Lecția pentru operatorii din România

Cazurile europene oferă precedent și metodologie și pentru Consiliul Concurenței de la București. Dacă o companie locală (chiar PFA) cumpără constant terenuri, ridică și vinde blocuri, poate fi reîncadrată ca „dezvoltator” și taxată suplimentar – exact cum ANAF reîncadrează „samsarii” imobiliari. În plan digital, furnizorii IT locali care dețin platforme de marketplace trebuie să evite tentația de a-și favoriza propriile produse în detrimentul partenerilor.

Concluzie

Practica anticoncurențială nu înseamnă doar carteluri clasice. În era Big Tech, ea include algoritmi preferențiali, ecosisteme închise, clauze ce leagă un produs de altul și exploatarea datelor rivale. Amenzile de miliarde aplicate Google, Microsoft, Apple sau Amazon arată că dimensiunea globală nu te pune deasupra legii și că regula jocului rămâne: piața trebuie să rămână deschisă, iar consumatorul – protejat, conform Legal Badger.