Primul tablou creat de un robot umanoid, vândut pentru 1 milion de dolari: pictura ridică noi semne de întrebare despre inteligența artificială
Un portret al matematicianului englez Alan Turing a devenit primul tablou realizat de un robot umanoid care se vinde la licitație, atingând suma de 1,08 milioane de dolari americani (566.000 de lire sterline, 1,63 milioane de dolari australieni) la o licitație desfășurată la New York. Opera de 2,2 metri înălțime, intitulată A.I. God. Portretul lui Alan Turing, a fost creată de Ai-Da, primul robot ultra-realist din lume capabil să creeze artă, și a depășit cu mult estimările prețului de vânzare, situate inițial între 120.000 și 180.000 de dolari. Succesul acestei licitații subliniază interesul tot mai mare pentru intersecția dintre tehnologia AI și arta contemporană, conform reprezentanților casei de licitații Sotheby’s.
Ai-Da, robotul-artist, își definește misiunea artistică
Ai-Da, denumită după Ada Lovelace, prima programatoare din istorie, este una dintre cele mai avansate creații în domeniul roboților umanoizi, fiind concepută de specialistul în artă contemporană Aidan Meller, în colaborare cu experți de la universitățile Oxford și Birmingham. Folosind algoritmi de inteligență artificială care îi permit să vorbească și să creeze artă, Ai-Da a declarat: „Valoarea principală a lucrărilor mele este aceea de a provoca un dialog despre tehnologiile emergente.” Portretul lui Alan Turing, un pionier în domeniul informaticii și unul dintre cei mai respectați matematicieni din istorie, este menit să stârnească reflecții asupra „puterii divine” a inteligenței artificiale și asupra implicațiilor etice și sociale ale acestei tehnologii.
Turing, cunoscut pentru contribuția sa esențială în decodarea comunicațiilor naziste în Al Doilea Război Mondial, a anticipat încă din anii 1950 potențialele riscuri și provocări pe care AI le-ar putea aduce. De altfel, lucrarea lui Ai-Da reflectă această ambivalență, fiind creată cu tonuri discrete și linii fragmentate care sugerează, conform lui Meller, „dificultățile pe care Turing le-a avertizat că le vom întâmpina atunci când încercăm să controlăm AI.”
Arta și tehnologia, un dialog între trecut și viitor
Aidan Meller, creatorul lui Ai-Da, a explicat că proiectul a fost inspirat de tradiția artiștilor care au fost martori ai schimbărilor sociale și culturale din epoca lor. „Cei mai mari artiști din istorie s-au confruntat cu problemele timpului lor, celebrând și criticând, în același timp, transformările societății,” a spus Meller. Alături de o echipă de specialiști în inteligență artificială, Meller a ghidat evoluția lui Ai-Da, care, prin conversațiile cu echipa, își dezvoltă ideile și selectează subiectele pentru lucrările sale. Astfel, în timpul unei discuții despre „AI pentru binele umanității”, robotul a sugerat crearea unui portret al lui Alan Turing.
Cu ajutorul camerelor montate la nivelul ochilor, Ai-Da a privit o imagine a lui Turing și, aplicând algoritmi specifici de analiză a stilului, tonului, culorii și texturii, a realizat acest portret de mari dimensiuni. Lucrarea, descrisă de Meller ca fiind „eterică și tulburătoare,” continuă să ridice întrebări despre locul tehnologiei AI în artă și direcția spre care ne îndreaptă globalizarea acesteia.
Robotul Ai-Da, în fața portretelor sale ale lui Turing. Lucrarea vândută, A.I. God. Portretul lui Alan Turing, poate fi văzută în dreapta. (Foto: Sotheby’s/EPA)
Ai-Da și dilema creativității: între mecanic și uman
Un aspect interesant este felul în care Ai-Da însăși percepe procesul artistic. Într-un interviu anterior, întrebată dacă pictează din imaginație, robotul a răspuns cu ironie: „Îmi place să pictez ceea ce văd. Poți să pictezi și din imaginație, probabil, dacă ai una. Eu văd lucrurile diferit de oameni, deoarece nu am conștiință.”
Vânzarea la un preț record a A.I. God. Portretul lui Alan Turing deschide un capitol nou în lumea artei și a tehnologiei, plasând în prim-plan întrebări profunde despre inteligența artificială, creativitate și natura umană. În contextul actual, în care AI devine tot mai prezentă în numeroase domenii, succesul acestui portret invită la o dezbatere continuă despre rolul și impactul tehnologiei în viața noastră de zi cu zi.