OpenAI lansează un AI „cercetător”, dar poate fi el de încredere?

OpenAI a prezentat recent un nou instrument de cercetare bazat pe inteligență artificială, capabil să colecteze informații de pe internet și să le sintetizeze în rapoarte detaliate. Numit „deep research”, acest AI promite să funcționeze la nivelul unui analist de cercetare, economisind timp și oferind utilizatorilor o sinteză rapidă a informațiilor. Cu toate acestea, tehnologia vine și cu unele limitări serioase, care ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea sa.

Ce este „deep research” și cum funcționează

„Deep research” este un agent AI, adică un model care poate efectua sarcini specifice în locul utilizatorului. Spre deosebire de chatbot-urile tradiționale, acest instrument se axează pe activități complexe, precum cercetarea în domenii financiare și științifice, dar poate fi folosit și pentru recomandări personalizate, cum ar fi alegerea unei mașini sau a unui electrocasnic.

Instrumentul funcționează analizând texte, imagini și documente PDF disponibile pe internet. OpenAI susține că acest proces durează doar câteva zeci de minute, economisind ore de muncă pentru un cercetător uman. În plus, utilizatorii ChatGPT Pro, care plătesc un abonament de 200 de dolari pe lună, vor avea acces la un panou lateral ce afișează în timp real etapele procesului de cercetare.

În prezent, rapoartele generate de AI sunt doar sub formă de text, dar OpenAI a anunțat că în viitor va adăuga imagini și vizualizări de date pentru a face rezultatele mai ușor de interpretat. Totuși, generarea unui raport poate dura între 5 și 30 de minute, în funcție de complexitatea sarcinii.

Problema rigurozității: poate AI să distingă informația reală de zvonuri?

Deși OpenAI promovează acest AI ca fiind un instrument puternic de cercetare, există și probleme evidente. La fel ca orice model de limbaj mare, „deep research” poate „halucina” – adică poate genera informații false. Compania recunoaște că acest fenomen se produce mai rar comparativ cu modelele anterioare, dar rămâne o problemă semnificativă.

Mai mult decât atât, AI-ul are dificultăți în a diferenția sursele credibile de cele nesigure. OpenAI admite că modelul „se luptă să distingă informația autoritară de zvonuri” și că uneori nu reușește să indice clar incertitudinile din datele prezentate. Acest lucru poate fi periculos, mai ales în domenii unde acuratețea este esențială, cum ar fi știința și finanțele.

În acest context, apare o întrebare importantă: chiar dacă AI-ul poate genera rapid un raport, cât timp ar trebui să aloci verificării acurateței informațiilor furnizate? Dacă este nevoie să verifici manual fiecare sursă, atunci avantajul de a economisi timp dispare, iar utilitatea AI-ului este pusă sub semnul întrebării.

Concluzie: un pas înainte, dar cu multe riscuri

Lansarea „deep research” reprezintă un progres interesant în domeniul inteligenței artificiale, dar și un experiment cu implicații serioase. OpenAI se află sub presiunea competitorilor, cum ar fi DeepSeek, și pare să accelereze lansarea unor noi produse, uneori fără a le rafina complet.

Pe de o parte, AI-ul poate revoluționa procesul de cercetare prin rapiditatea și accesibilitatea sa. Pe de altă parte, dacă nu poate garanta fiabilitatea informațiilor, există riscul ca utilizatorii să ia decizii bazate pe date incorecte. Astfel, înainte de a deveni un instrument de încredere, „deep research” trebuie să rezolve problemele fundamentale legate de verificarea surselor și interpretarea corectă a informațiilor.