Meta, acuzată că a folosit date fictive într-un proiect climatic bazat pe inteligența artificială

Meta se află în centrul unui nou scandal legat de utilizarea inteligenței artificiale în cercetarea climatică.

Mai mulți cercetători acuză compania că ar fi folosit informații inexacte într-un proiect destinat identificării materialelor capabile să capteze dioxidul de carbon din atmosferă.

Inițiativa, lansată cu mare fast în 2024, promitea o abordare inovatoare pentru combaterea încălzirii globale, însă analiza recentă a specialiștilor sugerează că baza de date utilizată ar conține erori fundamentale.

Potrivit unor cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Marea Britanie și de la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne (EPFL), niciunul dintre cele 135 de materiale incluse în setul de date nu ar fi demonstrat capacitatea de a atrage dioxidul de carbon, iar unele dintre ele nici măcar nu ar exista în realitate, scrie Financial Times.

Cu toate acestea, Meta a inclus aceste informații într-un instrument de inteligență artificială pus la dispoziția publicului sub licență open-source, afirmând că facilitează identificarea unor soluții climatice eficiente.

Meta se apără și vorbește despre „potențial științific”

Meta a reacționat la aceste acuzații susținând că datele utilizate se bazează pe calcule valide din punct de vedere computațional și că ele servesc drept punct de plecare pentru instruirea algoritmilor de învățare automată.

Reprezentanții companiei au subliniat că proiectul lor a folosit o putere de calcul semnificativă, de zeci sau sute de ori mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit în laboratoarele academice, tocmai pentru a accelera procesul de descoperire a unor materiale promițătoare.

În plus, Meta a afirmat că materialele respective nu au fost niciodată prezentate drept soluții validate, ci doar ca subiecte cu potențial, care necesită confirmări suplimentare prin metode experimentale.

Compania recunoaște însă că unele dintre structurile analizate pot fi instabile din cauza particularităților chimice sau electronice, dar insistă că scopul principal a fost generarea de idei noi, nu furnizarea de soluții definitive.

Reproducerea rezultatelor, imposibilă: cercetătorii pun sub semnul întrebării întreaga metodologie

Criticile aduse de echipele de cercetători se concentrează pe lipsa de rigoare în selectarea datelor inițiale și pe dificultatea reproducerii rezultatelor prezentate de Meta.

Se pare că algoritmii open-source puși la dispoziție nu se comportă conform așteptărilor, iar multe dintre predicțiile făcute nu corespund realității.

Una dintre cauzele identificate a fost utilizarea unei baze de date academice depășite, care a conținut erori în descrierea unor elemente chimice, bază de date care între timp a fost revizuită și corectată.

Acest caz readuce în prim-plan problema fiabilității datelor folosite în proiectele de inteligență artificială și ridică semne de întrebare privind responsabilitatea companiilor mari din domeniul tech atunci când lansează astfel de instrumente.

Deși Meta afirmă că transparența și colaborarea deschisă sunt prioritare, cercetătorii implicați susțin că astfel de greșeli pot dăuna grav progresului științific și încrederii în utilizarea AI-ului în domenii sensibile precum schimbările climatice.