Lovitură de proporții pentru Google: Bătălia de miliarde cu UE continuă în dosarul Android

Într-o confruntare juridică ce durează de aproape un deceniu, Google a primit joi, 19 iunie 2025, o lovitură serioasă în lupta sa împotriva unei amenzi antitrust colosale impuse de Uniunea Europeană. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie nefavorabilă gigantului american, recomandând respingerea apelului formulat de companie împotriva unei sancțiuni de peste 4 miliarde de euro, pronunțată inițial în 2018.

Această opinie, deși neobligatorie din punct de vedere juridic, are o greutate semnificativă în contextul deliberărilor finale, întrucât judecătorii urmează aceste recomandări în majoritatea cazurilor. Astfel, șansele Google de a obține o revizuire favorabilă scad considerabil, iar cazul pare să se îndrepte spre o confirmare oficială a celei mai mari amenzi antitrust impuse vreodată unei companii de tehnologie în Europa.

Totul a început în urmă cu șapte ani, când Comisia Europeană a acuzat Google că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare mobile, impunând producătorilor de dispozitive Android să preinstaleze aplicații precum Google Search și Chrome, și astfel eliminând competiția. Strategia ar fi limitat opțiunile consumatorilor și ar fi consolidat artificial poziția liderului din Silicon Valley în domeniul serviciilor online.

„Android a fost folosit de Google ca un vehicul pentru a cimenta dominația sa în materie de căutare pe internet”, a declarat în 2018 Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență. Această concluzie a dus la amenda inițială de 4,134 miliarde de euro, ușor redusă ulterior, în 2022, la 4,125 miliarde de euro, în urma unui apel la Tribunalul General al UE. Google a continuat însă lupta, ducând cauza în fața celei mai înalte instanțe europene.

Argumentele părților: libertatea platformei vs. abuz de poziție dominantă

Google a susținut constant că Android, fiind un sistem de operare open-source, a sporit opțiunile pentru consumatori și a susținut inovația în ecosistemul mobil. Într-un comunicat transmis imediat după publicarea opiniei avocatului general, compania a afirmat:

„Suntem dezamăgiți de această opinie. Dacă instanța o va urma, aceasta ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar dăuna utilizatorilor Android, partenerilor noștri și dezvoltatorilor de aplicații.”

Din perspectiva Google, modelul său de afaceri a permis dezvoltarea unei platforme gratuite și accesibile, cu beneficii clare pentru mii de companii din Europa și din întreaga lume. Reprezentanții companiei insistă că impunerea unor restricții ar răsturna echilibrul care a permis ecosistemului Android să prospere.

De cealaltă parte, Comisia Europeană argumentează că modelul „gratuit” oferit de Google este înșelător, deoarece costurile reale sunt suportate de competiție și consumatori, sub forma unei lipse de alternative viabile. Potrivit autorităților de reglementare, Google a condiționat accesul la Play Store – un serviciu vital pentru orice dispozitiv Android – de preinstalarea aplicațiilor proprii, ceea ce a avut un impact profund asupra competiției, în special asupra motoarelor de căutare rivale.

Avocatul general Juliane Kokott pare să fi fost de acord cu această interpretare. În opinia sa, Google a avut posibilitatea și mijloacele de a-și impune propriile aplicații în mod abuziv și nu a demonstrat că ar fi existat o justificare obiectivă pentru practicile contestate.

Efectele pe termen lung: un precedent pentru Big Tech și un semnal de forță din partea UE

În contextul actual al intensificării reglementării marilor platforme tehnologice, cazul Google vs. Comisia Europeană capătă valențe globale. Amenda de peste 4 miliarde de euro face parte dintr-o serie de trei sancțiuni impuse de UE companiei americane în ultimii ani, care însumează peste 8 miliarde de euro. Celelalte două dosare privesc Google Shopping și contractele de exclusivitate în publicitatea online.

Acțiunile Bruxellesului sunt percepute ca o ofensivă împotriva comportamentelor monopoliste ale giganților tehnologici. În paralel, Google se confruntă cu investigații similare în SUA, unde autoritățile antitrust au lansat un proces de anvergură împotriva practicilor din publicitatea digitală. Un judecător american analizează deja o serie de propuneri radicale, inclusiv posibile divizări ale companiei.

Prin urmare, dacă instanța UE va urma recomandarea avocatului general și va menține amenda, aceasta va deveni nu doar o sancțiune istorică, ci un precedent cu implicații pentru toate companiile Big Tech. Ar însemna că Europa își menține poziția fermă în fața companiilor americane care domină piețele digitale și că va continua să impună reguli stricte privind concurența și protejarea consumatorilor.

Este totodată un semnal pentru alte jurisdicții – cum ar fi India, Australia sau Brazilia – care urmăresc cu interes strategiile europene. Pentru companiile tehnologice, acest climat devine tot mai provocator, impunând revizuirea strategiilor comerciale, a relațiilor cu producătorii de hardware și a politicilor de preinstalare.

Concluzie: începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiei?

Google a jucat un rol esențial în modelarea peisajului digital al secolului XXI, dar odată cu această influență vine și o responsabilitate uriașă. Cazul Android reprezintă o confruntare simbolică între libertatea de inovare și necesitatea de reglementare, între interesul economic privat și binele public european.

Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, instanțele și autoritățile de reglementare devin gardieni ai echilibrului de putere. Nu este vorba doar despre o amendă, ci despre definirea unor reguli clare în era digitală – reguli care să împiedice concentrarea excesivă a controlului și să ofere șanse reale competitorilor mai mici.

Judecătorii Curții de Justiție a UE au început deja deliberările și urmează să pronunțe verdictul final în lunile următoare. În funcție de decizia lor, Google ar putea fi forțat să-și schimbe radical strategia, sau – dacă apelul ar fi admis împotriva tuturor așteptărilor – ar putea obține o victorie rară într-un climat juridic tot mai ostil.

Indiferent de rezultat, un lucru este clar: era „vestului sălbatic” al tehnologiei se apropie de sfârșit, iar marile companii trebuie să învețe să joace după reguli noi – mai stricte, mai echitabile și mai orientate spre protejarea consumatorului. Europa a tras linia în nisip. Urmează să vedem dacă și restul lumii o va urma.