Inteligența artificială, cheia creșterii economice: Venituri mai mari pentru companii

Companiile care adoptă și integrează Inteligența Artificială (AI) în activitățile lor se află pe drumul cel bun pentru a-și crește veniturile într-un mod semnificativ. O analiză recentă, realizată de Businessing și Gov-Smart, arată că firmele care investesc în AI ar putea înregistra creșteri de venituri între 6% și 10%. Aceasta demonstrează impactul considerabil pe care tehnologia îl poate avea asupra eficienței operaționale și a competitivității pe piață.

Acest avans este susținut și de fondurile semnificative care vor fi direcționate către dezvoltarea AI în România. Până în 2027, peste 5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reprezentând 20,5% din totalul fondurilor, vor fi investiți pentru a crea un ecosistem digital avansat. Acest ecosistem va încuraja atât introducerea AI în serviciile publice, cât și în cele private, conform Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale.

Creșterea economiei și provocările adopției AI

Se estimează că, până în 2030, economia României ar putea beneficia de o creștere de 13,5% datorită utilizării extinse a inteligenței artificiale în mediul de afaceri. Această cifră evidențiază potențialul enorm al AI pentru dezvoltarea economică și inovarea în țară. Totuși, pentru a atinge acest potențial, România trebuie să depășească anumite provocări, în special în ceea ce privește adoptarea tehnologiei AI.

În prezent, România se confruntă cu un decalaj semnificativ față de alte țări europene în ceea ce privește integrarea AI în afaceri. La finalul anului 2021, doar 1% din companiile active din România utilizau inteligența artificială în procesele lor. Această statistică plasează România la coada clasamentului european, subliniind necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a accelera adoptarea acestei tehnologii esențiale.

Un factor important în acest proces este educația și formarea competențelor digitale. Din fondurile alocate digitalizării, un miliard de euro va fi utilizat pentru dezvoltarea competențelor digitale ale populației. Această investiție este esențială pentru a asigura că România nu doar adoptă, dar și valorifică pe deplin avantajele oferite de AI.

Necesitatea incluziunii digitale pentru o dezvoltare uniformă

O provocare majoră în procesul de digitalizare este asigurarea accesului egal la tehnologie pentru toate segmentele societății. Accesul inegal la tehnologie și competențele digitale poate duce la crearea unei societăți cu două viteze, în care unii indivizi și comunități sunt avantajați, în timp ce alții sunt lăsați în urmă. Această problemă este agravată de faptul că România ocupă doar locul 18 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de programe academice specializate în AI, în timp ce țări precum Germania, Olanda și Suedia domină acest clasament.

Pentru a preveni adâncirea acestui decalaj, este crucială implementarea unor politici și inițiative care să promoveze incluziunea digitală. Acestea trebuie să se concentreze pe asigurarea că niciun individ sau comunitate nu este lăsat în urmă în acest proces de transformare tehnologică. Inițiativele de educație, sprijin guvernamental și colaborarea între sectorul public și cel privat vor juca un rol vital în echilibrarea procesului de digitalizare și în maximizarea beneficiilor pe care AI le poate aduce în viitorul apropiat.

Astfel, România are oportunitatea de a se transforma într-un lider regional în domeniul inteligenței artificiale, dar acest lucru va necesita un efort concertat pentru a depăși provocările existente și pentru a crea un mediu în care fiecare cetățean și companie să poată prospera in era digitala.