Înainte de ChatGPT a fost Eliza, primul chatbot lansat în 1960. Cum l-au ”reînviat” după 65 de ani

Într-o eră în care inteligența artificială domină conversațiile globale, este fascinant să privim înapoi la începuturile acestei revoluții tehnologice. În anii 1960, profesorul Joseph Weizenbaum de la MIT a creat ELIZA, primul chatbot din lume, un software care a simulat interacțiuni umane printr-un model simplu de comunicare. După aproape șase decenii, o echipă de cercetători denumiți „arheologi software” a reușit să readucă la viață acest program revoluționar, utilizând codul original redescoperit.

Această renaștere a ELIZA este mai mult decât o realizare tehnică: este un omagiu adus istoriei timpurii a inteligenței artificiale și o reamintire a pașilor mici, dar semnificativi, care au condus la dezvoltările de astăzi.

ELIZA: începuturile inteligenței artificiale conversaționale

Creat de Weizenbaum și numit după Eliza Doolittle din piesa „Pygmalion”, chatbotul a fost conceput pentru a imita un terapeut. Printr-un script simplu denumit „DOCTOR”, ELIZA răspundea utilizatorilor cu întrebări menite să păstreze fluxul conversației. Spre exemplu, la afirmația „Bărbații sunt toți la fel”, ELIZA ar putea răspunde „În ce fel?”.

Programul era o demonstrație timpurie a modului în care un calculator ar putea simula interacțiuni umane prin prelucrarea textului. Codul original, scris în limbajul de programare MAD-SLIP, a fost mai târziu tradus în Lisp, un limbaj mai popular în acea perioadă. Totuși, versiunea inițială a fost pierdută până în 2021, când arhivele MIT au scos la lumină printuri cu codul lui Weizenbaum.

Cercetătorii Jeff Shrager și Myles Crowley au redescoperit aceste materiale și, cu ajutorul unui emulator care a replicat computerele din anii 1960, au reușit să ruleze din nou ELIZA, readucând la viață un simbol al istoriei AI.

O provocare tehnică și culturală

Revitalizarea ELIZA a fost o sarcină complexă. Echipa a trebuit să curețe codul, să elimine erorile și să dezvolte un emulator care să reproducă mediul tehnologic din anii `60. O eroare descoperită în cod a arătat cât de rudimentare erau aceste sisteme: programul se bloca atunci când utilizatorii introduceau numere, cum ar fi „Tu ai 999 azi”.

Reușita nu este doar o demonstrație tehnologică. Ea scoate în evidență neglijența cu care istoria informaticii a fost tratată de-a lungul decadelor. Proiecte precum ELIZA, care au modelat viitorul tehnologiei, riscă să fie uitate, în lipsa unor eforturi dedicate de conservare.

„Este o parte esențială a patrimoniului nostru cultural digital”, a declarat Shrager. Conservarea unor astfel de realizări este esențială nu doar pentru a înțelege cum au fost concepute primele tehnologii, ci și pentru a inspira noile generații de ingineri și cercetători.

De ce este importantă ELIZA astăzi

Deși ELIZA poate părea primitivă comparativ cu ChatGPT sau alte modele avansate de AI, ea a reprezentat un punct de cotitură în istoria inteligenței artificiale. A demonstrat pentru prima dată că un computer poate crea o iluzie de interacțiune umană, deschizând calea pentru chatboturi moderne și sisteme conversaționale complexe.

Reînvierea ELIZA este un moment de reflecție asupra progresului remarcabil al AI, dar și asupra importanței păstrării moștenirii digitale. Este o reamintire a faptului că, înainte de sofisticarea de astăzi, au existat proiecte vizionare care au pus bazele revoluției digitale.

Într-o lume în continuă schimbare, ELIZA rămâne un simbol al inovației timpurii, o amintire că fiecare mare progres începe cu un prim pas simplu, dar îndrăzneț.