Google și cenzura cerută de Rusia și China: cum influențează marile puteri internetul

O investigație realizată de jurnaliștii de la The Observer, parte a grupului britanic The Guardian, a scos la iveală un fenomen îngrijorător: Google a eliminat conținut critic la adresa regimurilor din Rusia și China, la cererea acestora. Gigantul american susține că analizează fiecare caz în parte și elimină doar conținutul care încalcă legile naționale sau propriile reguli, dar raportul dezvăluie că, de-a lungul a 14 ani, Google a colaborat cu guverne din aproape 150 de țări în acest proces.

Rusia, China și cenzura: ce conținut a fost eliminat?

În cazul Rusiei, s-au eliminat materiale care criticau guvernul și simbolurile naționale. De exemplu:

Videoclipuri pe YouTube în care ucraineni ardeau steagul Rusiei sau batjocoreau simbolurile statului.
Postări pe platforma Blogger ce conțineau critici la adresa istoriei, sărbătorilor sau acțiunilor militare ale Rusiei.
În 2022, un videoclip care îndemna populația să protesteze împotriva guvernului rus a fost șters.
Clipurile lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziției, au fost blocate temporar în timpul alegerilor prezidențiale din 2021.

China a făcut presiuni similare asupra Google. Ministerul Securității Publice a cerut eliminarea a peste 400 de videoclipuri, dar doar 200 dintre ele au fost șterse. Conținutul acestor materiale se referea la:

Acuzații de corupție în sistemul politic chinez.
Critici la adresa oficialilor guvernamentali de rang înalt.
Alte informații considerate invenții sau dezinformare de către guvernul de la Beijing.

Un alt aspect surprinzător este că poliția din Afganistan, sub control taliban, a trimis 19 cereri către Google în 2023, deși nu este clar ce tip de conținut a fost vizat.

Fenomenul nu este unul izolat, iar solicitările guvernelor pentru eliminarea de conținut au crescut semnificativ. Potrivit Surfshark, o companie specializată în securitate cibernetică, numărul cererilor s-a dublat în ultimii cinci ani. La nivel global, Google a primit 5,6 milioane de solicitări pentru eliminarea de conținut, invocând diverse motive precum:

Încălcarea vieții private.
Defăimarea persoanelor publice sau instituțiilor.
Încălcarea drepturilor de autor.
Alte încălcări ale regulamentelor companiei.

Un detaliu important este că Rusia a fost responsabilă pentru 60% dintre aceste solicitări în ultimii patru ani, iar agenția de reglementare Roskomnadzor a fost cea mai activă în dialogul cu Google.

Deși compania americană contestă unele cereri, în special în Rusia, a fost totuși sancționată de autoritățile de la Moscova. La un moment dat, Google a fost amendată cu o sumă simbolică, dar mai mare decât PIB-ul mondial, pentru refuzul de a restricționa canalele de YouTube ale agențiilor de presă de stat rusești.

Google, între cenzură și transparență

Google susține că este conștientă de implicațiile politice ale rolului său și că analizează atent fiecare solicitare. Compania transmite că nu elimină automat conținut la cererea guvernelor, ci că echipele sale evaluează fiecare solicitare în context pentru a decide dacă o postare încalcă legile naționale sau regulamentele interne.

Totuși, jurnaliștii de la The Observer susțin că acest proces este opac și bazat pe date incomplete. Deși Google publică rapoarte de transparență, acestea nu oferă o imagine completă asupra modului în care sunt gestionate cererile de eliminare a conținutului.

Această situație ridică întrebări esențiale despre rolul companiilor tehnologice în controlul informației și despre riscul ca ele să devină instrumente ale propagandei sau ale cenzurii statale. Pe măsură ce presiunile guvernamentale cresc, dezbaterea despre libertatea de exprimare în era digitală devine tot mai importantă.