Filmările cu camere ”spion”, utilizabile în tribunal: decizia CEDO care va schimba legea în România

Printr-o hotărâre ajunsă online în urmă cu câteva zile, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că filmările cu o cameră video miniaturală atașată la un stilou, realizate fără știrea unei persoane, pot funcționa ca dovezi într-un proces. Decizia vine în urma unui proces intentat statului român.

„În cauza Sârbu c. României, CEDO a hotărât la data de 28.03.2023 că este permisă utilizarea într-un proces penal a înregistrărilor realizate de o persoană cu ajutorul unei camere video miniaturale atașate la un stilou”, potrivit Asociației Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just.

Cum s-a ajuns la acest proces despre camere spion

Speța analizată de CEDO a plecat de la M.I. Sârbu, un angajat al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba. Bărbatul trebuia să controleze societățile comerciale în legătură cu plata sumelor datorate statului, dar, la un moment dat, a fost anchetat pentru luare de mită, după cum se arată în documentele ajunse în tribunal.

„În cursul anchetei, cu ocazia unei percheziții se descoperă într-un computer o înregistrare a unei discuții dintre el și administratorul unei societăți controlate care i-a dat mită. Astfel, procurorii i-au deschis un al doilea dosar penal”, conform VeDem Just. În noul dosar, administratorul firmei a recunoscut darea de mită și a transmis autorităților înregistrări cu Sârbu făcute cu o cameră video miniaturală atașată la un stilou. Imediat după introducerea noilor dovezi, Sârbu a negat luarea de mită și a contestat legalitatea înregistrării.

La nivel tribunalelor din România, instanțele naționale au stabilit că înregistrarea depusă la dosar este autentică, respectiv că nu prezintă ștersături sau adăugiri, și este legală – nu e necesară autorizarea unui judecător cât timp privește propriile discuții ale celui care face înregistrarea și nu are importanță că a fost descoperită cu ocazia soluționării unei alte acuzații, după cum subliniază VeDem Just, citat de avocatnet.ro. În final, înregistrările făcute cu stiloul spion au facilitat condamnarea pentru corupție.

În speranța că va obține de la Strasbourg o hotărâre că acele înregistrări sunt ilegale, Sârbu a făcut plângere la CEDO sub argumentul că acele filmări încalcă viața privată, prin înregistrarea dialogului dintre el și administratorul firmei. Din păcate pentru el, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a fost de partea lui.

CEDO a stabilit că “înregistrarea unei persoane fără știrea ei este o ingerință în viața personală, dar aceasta este prevăzută de lege (Codul de procedură penală român o permite), vizează un scop legitim (a fost utilizată într-un proces penal declanșat pentru fapte de corupție) și este necesară într-o societate democratică (nu a fost vorba de o monitorizare constantă sau prelungită pe o perioadă lungă de timp, iar persoana în cauză avusese posibilitatea să conteste la instanță acea ingerință)”.