Cum au reușit reclamele deepfake la îmbogățire rapidă să trădeze ineficiența autorităților și a băncilor din România. Banii dispăruți din cont, pierduți pentru totdeauna

În era digitală, escrocheriile online au atins un nou nivel de sofisticare prin utilizarea tehnologiei deepfake. Mii de români au rămas fără economii după ce au fost păcăliți de reclame deepfake care circulă pe internet. Această formă de fraudă utilizează imagini și voci manipulate ale unor politicieni, jurnaliști sau oameni de afaceri celebri pentru a promova scheme false de îmbogățire rapidă. Fenomenul a scos la iveală ineficiența autorităților și a băncilor din România în a proteja cetățenii.

Politicieni și celebrități, victime ale reclamelor deepfake

Tehnologia deepfake permite crearea de videoclipuri în care persoane cunoscute par să transmită mesaje false. În România, escrocii au folosit imagini și voci ale unor politicieni precum premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja, dar și ale unor oameni de afaceri și jurnaliști celebri. Reclamele false promit câștiguri rapide prin investiții în companii mari sau resurse naturale, atrăgând astfel mii de români care își doresc un venit suplimentar.

Un exemplu comun este apariția pe YouTube a unei reclame în care Ion Țiriac promovează o platformă de investiții. Deși vocea și imaginea par autentice, acestea sunt de fapt manipulate digital. Utilizatorii sunt astfel păcăliți să acceseze platforma și să furnizeze date personale și bancare, care sunt ulterior folosite pentru a le goli conturile.

Escrocii exploatează credibilitatea și reputația persoanelor publice pentru a induce în eroare potențialele victime. Astfel, o reclamă în care premierul Ciolacu promovează investițiile în resursele naturale ale României sau un interviu falsificat cu Dragoș Pătraru care vorbește despre o platformă de investiții guvernamentală sunt capcane bine orchestrate. Pentru cei mai puțin familiarizați cu tehnologiile moderne și trucurile online, aceste mesaje par autentice și de încredere.

Neputința autorităților și implicarea băncilor

În ciuda numeroaselor plângeri din partea cetățenilor, autoritățile române par depășite de acest fenomen. Nici Poliția, nici Parchetul nu au reușit să rezolve cazuri concrete sau să furnizeze statistici clare despre dimensiunea problemei. Ministrul Sebastian Burduja, a cărui imagine a fost folosită într-un clip deepfake, a depus o plângere penală la începutul anului, dar după șapte luni nu a primit nicio veste despre evoluția anchetei.

Această incapacitate instituțională este amplificată de pasivitatea băncilor. Adriana Cojocaru, una dintre victimele acestui tip de escrocherie, a pierdut 60.000 de lei din conturi și a fost informată abia după ce escrocii au efectuat tranzacțiile. Băncile, deși susțin că implementează măsuri de securitate, nu par să fie eficiente în prevenirea acestor fraude sau în alertarea clienților în timp util.

Adriana Cojocaru povestește cum a fost păcălită să instaleze aplicația AnyDesk pe telefon, permițând astfel escrocilor să preia controlul complet al dispozitivului ei. După ce i-au solicitat o copie a buletinului și acces la aplicația de banking, au început să efectueze tranzacții rapide, golind conturile în doar câteva ore. În ciuda apelurilor repetate la bancă și la poliție, femeia nu a reușit să își recupereze banii.

Mecanismele fraudelor și răspunsul inadecvat al autorităților

Escrocheriile online bazate pe deepfake implică strategii complexe și bine organizate. Call-center-uri situate în Republica Moldova gestionează procesul de atragere a victimelor, utilizând aplicații precum AnyDesk pentru a prelua controlul telefoanelor și a accesa aplicațiile bancare ale acestora. Operatorii din aceste call-center-uri sunt instruiți să urmeze scenarii detaliate pentru a convinge victimele să furnizeze date personale și financiare.

În timp ce autoritățile din România întâmpină dificultăți majore în a urmări și sancționa aceste rețele infracționale, escrocii continuă să opereze nestingheriți. Poliția susține că identificarea autorilor este complicată din cauza utilizării adreselor IP false și a transferurilor rapide de bani prin conturi bancare create cu datele altor victime, adesea folosite pentru a achiziționa criptomonede, făcând banii practic imposibil de recuperat.

Un alt exemplu este cel al unui bărbat din Harghita, care a pierdut 120.000 de lei după ce a vizionat o reclamă deepfake cu fostul premier Dacian Cioloș. Deși a sunat imediat la poliție și la bancă, nu a reușit să oprească tranzacțiile sau să își recupereze banii. Polițistul i-a explicat că escrocii folosesc adrese IP false și conturi bancare intermediare pentru a complica urmărirea tranzacțiilor.

Soluții și prevenție

Educația și prevenția sunt esențiale pentru a combate acest fenomen. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în colaborare cu Poliția Română și Asociația Română a Băncilor, a lansat proiecte de educație digitală menite să informeze cetățenii despre riscurile escrocheriilor online. Recomandările includ verificarea surselor de investiții, raportarea tentativelor de fraudă și evitarea furnizării de date personale și bancare către persoane necunoscute.

Este crucial ca atât autoritățile, cât și instituțiile financiare să își îmbunătățească sistemele de securitate și să adopte măsuri proactive pentru a proteja cetățenii. În același timp, platformele online care găzduiesc aceste reclame trebuie să fie mai vigilente și să elimine prompt conținutul fraudulos.

DNSC sugerează cetățenilor să fie vigilenți și să nu se lase păcăliți de promisiuni de câștiguri rapide. De asemenea, este important să se raporteze orice tentativă de fraudă către rețelele sociale și către autorități, pentru a ajuta la combaterea fenomenului.

Lipsa de reacție a giganților tech

Marile companii de tehnologie, precum Google și Facebook, au fost criticate pentru lipsa de reacție în fața reclamelor frauduloase. Deși susțin că au politici stricte împotriva conținutului fals și manipulator, aceste platforme continuă să găzduiască reclame deepfake. Acest lucru ridică întrebări serioase despre responsabilitatea lor în protejarea utilizatorilor.

Google, de exemplu, a eliminat milioane de reclame false și deepfake în 2023, dar acest lucru nu pare să fie suficient. Reclamele continuă să apară, atrăgând victime noi în fiecare zi. Facebook a fost, de asemenea, acuzată că nu ia măsuri adecvate pentru a elimina conținutul manipulator, în ciuda rapoartelor utilizatorilor.

Dragoș Pătraru, a cărui imagine a fost folosită într-un clip deepfake, a declarat că a raportat reclama la Facebook, dar platforma a refuzat să o elimine. Această pasivitate a giganților tech contribuie la proliferarea escrocheriilor și la pierderea de încredere a utilizatorilor.

Concluzii și apel la acțiune

Reclamele deepfake reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea financiară a românilor. Ineficiența autorităților și a băncilor, combinată cu sofisticarea tehnologică a escrocilor, face ca prevenția și educația să fie singurele arme eficiente în lupta împotriva acestui fenomen.

Este necesară o colaborare mai strânsă între autorități, instituții financiare și platforme online pentru a combate escrocheriile și a proteja cetățenii. De asemenea, este esențial ca cetățenii să fie informați și vigilenți, să raporteze orice tentativă de fraudă și să evite furnizarea de date personale și bancare către persoane necunoscute.

În final, doar printr-un efort concertat și prin măsuri proactive putem spera să reducem impactul negativ al reclamelor deepfake și să protejăm economiile și securitatea financiară a cetățenilor români, conform datelor obținute printr-o investigație Recorder.