Colaborarea cu inteligența artificială, absolut esențială. Avertismentul lui Mark Zuckerberg despre AI general

Mark Zuckerberg își propune să construiască nu doar o nouă generație de centre de date, ci și prima superinteligență artificială a omenirii. Declarațiile sale recente, însoțite de planuri concrete de investiții uriașe în infrastructura AI, trag un semnal de alarmă cu privire la direcția în care se îndreaptă tehnologia. Iar mesajul central este simplu: viitorul nu va fi despre cine deține AI-ul, ci despre cine știe să colaboreze eficient cu el.

Primul pas în această direcție este „Prometheus”, un centru de date cu dimensiuni comparabile cu un cartier din Manhattan, care urmează să fie finalizat în 2026. Acesta va fi doar începutul, într-o rețea de „orașe de servere” capabile să ofere puterea de calcul necesară pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială generală. Meta și-a reorganizat eforturile în această direcție sub divizia „Superintelligence Labs”, cu miza clară de a depăși rivalii Google și OpenAI în cursa pentru supremația digitală.

AI-ul va rescrie complet piața muncii și ierarhia globală

Potrivit lui Alexandru Dan, CEO al TVL Tech și profesor la ASE, ne apropiem rapid de o fază în care AI-ul va beneficia de resurse aproape nelimitate. Într-un asemenea context, modelele AI vor fi capabile să colaboreze cu oamenii, să ia decizii complexe și să revoluționeze industrii întregi. Totodată, va apărea o cerere imensă pentru profesioniști care pot lucra cu aceste sisteme: dezvoltatori, analiști, traineri AI, specialiști în etică digitală sau experți în gestionarea datelor sensibile.

Pe de altă parte, activitățile repetitive, precum introducerea datelor sau procesarea documentelor standardizate, vor fi înlocuite masiv de sisteme autonome. Tocmai de aceea, spune expertul, abilități precum empatia, gândirea critică și creativitatea devin active esențiale în epoca colaborării om-mașină. Colaborarea, nu competiția, este cheia.

La nivel geopolitic, centralizarea infrastructurii AI în mâinile unor companii private din SUA și China riscă să creeze dezechilibre puternice. Țările care nu investesc în mod activ în infrastructuri proprii ar putea deveni dependente de furnizorii internaționali. De aceea, spune Alexandru Dan, este nevoie de o guvernanță globală transparentă, în care etica, accesul echitabil și siguranța să fie priorități clare.

AI generală vine cu riscuri uriașe și costuri ecologice pe măsură

Cristian China Birta, expert în social media și tehnologie, atrage atenția că puterea de procesare este singura limitare reală a AI-ului astăzi. Dacă aceasta va fi depășită – fie prin clustere gigantice de procesoare, fie prin computere cuantice – se poate ajunge într-o zonă tehnologică imposibil de controlat sau anticipat. El avertizează că AI-ul abia este la începutul dezvoltării, dar deja produce transformări profunde asupra societății și economiei.

Un alt aspect critic, subliniat și de Alexandru Dan, este consumul uriaș de energie al acestor centre. Dacă nu sunt alimentate din surse regenerabile, efectele ecologice pot fi devastatoare. Aici intervine responsabilitatea industriei și necesitatea unor reglementări clare care să impună utilizarea tehnologiilor verzi.

Meta a anunțat deja cheltuieli de capital între 64 și 72 de miliarde de dolari doar pentru 2025. Cu această investiție, compania își propune să antreneze modele AI cu un nivel de complexitate nemaiîntâlnit, capabile să îndeplinească sarcini diverse, să înțeleagă contextul și să colaboreze cu oamenii în mod fluent.

Viitorul apropiat aparține celor care știu să navigheze această nouă eră, nu doar ca utilizatori, ci ca parteneri activi în relația cu AI-ul.