Cât de „oameni” au ajuns să fie roboții: Mersul uman, „fluid”, acum posibil cu ajutorul inteligenței artificiale

Compania americană Figure a dezvoltat o tehnologie care le permite roboților să se deplaseze cu un mers un pic mai natural, asemănător celui uman.

Modelul cu pricina, numit Figure 02, își demonstrează abilitate într-un videoclip recent (pe care îl poți vedea mai jos), unde poate fi observat cum robotul își coordonează mișcările într-un mod mai fluid.

Acest progres este, practic, esențial pentru integrarea roboților umanoizi în medii de lucru reale, unde mobilitatea eficientă este crucială.

Inteligența artificială, evident, în spatele progresului robotului

Pentru a îmbunătăți mersul roboților, inginerii de la Figure au folosit o tehnică avansată numită învățare prin întărire.

Aceasta presupune antrenarea a mii de modele virtuale într-un simulator fizic, unde sunt expuse la diferite tipuri de teren și condiții de deplasare.

Roboții învață prin încercare și eroare, fiind recompensați atunci când adoptă o postură echilibrată și un mers fluid.

Odată optimizat, modelul rezultat, denumit „Learned Natural Walking”, a fost implementat pe roboții reali, scrie Live Science.

Astfel, Figure 02 a reușit să imite mersul uman, incluzând mișcări esențiale precum contactul călcâiului cu solul, balansul natural al brațelor și un ritm mai echilibrat.

Acest lucru reprezintă, fără dar și poate, o evoluție semnificativă față de mersul rigid, caracteristic roboților anteriori.

Viitorul automatizării nu sună deloc rău

Îmbunătățirea mobilității roboților este esențială pentru integrarea acestora în industrie. În 2024, Figure și-a testat modelele într-o fabrică BMW, iar în 2025 plănuiește extinderea utilizării acestora în alte sectoare.

Competiția în domeniu este acerbă: compania Apptronik lucrează la robotul Apollo, destinat uzului industrial, iar Agility Robotics pregătește modelul Digit pentru a fi utilizat în depozite.

Cu toate că roboții sunt capabili să realizeze sarcini complexe precum analiza datelor sau jocurile strategice, activitățile simple pentru oameni, precum mersul, prinderea obiectelor sau menținerea echilibrului, sunt provocări mari pentru tehnologia actuală.

Fenomenul, cunoscut sub numele de paradoxul lui Moravec, ne arată faptul că sarcinile care necesită inteligență analitică sunt mai ușor de realizat pentru computere decât cele bazate pe experiența umană acumulată prin evoluție.

Totuși, avansul în domeniul AI și al roboticii accelerează tranziția către o automatizare extinsă. Integrarea unor modele de mișcare mai realiste le va permite roboților să fie folosiți în fabrici, centre logistice și alte medii unde interacțiunea cu lumea fizică este esențială.

În următorii ani, astfel de progrese ar putea transforma radical modul în care lucrăm, făcând roboții umanoizi o prezență obișnuită în industrie.