Când dragostea se dă în judecată: Bărbatul care a vrut să oprească internetul… și a pierdut

Într-o lume în care întâlnirile online se împletesc tot mai des cu realitatea juridică, un caz recent din Chicago a atras atenția publicului internațional. Nikko D’Ambrosio, un bărbat din Illinois, a încercat să dea în judecată compania Meta, administratorii unui grup de Facebook și zeci de femei care au interacționat în acel spațiu online. Motivul? Comentariile care nu i-au fost pe plac în grupul „Are We Dating the Same Guy?”, o comunitate privată unde femeile avertizează între ele despre comportamentul problematic al unor bărbați cu care au ieșit.

D’Ambrosio a invocat defăimare, invadarea intimității, doxxing și încălcarea dreptului la propria imagine, după ce a fost menționat în discuțiile grupului. Însă judecătorul federal Sunil R. Harjani a respins complet procesul, afirmând că plângerea nu conține acuzații plauzibile și că afirmațiile făcute despre reclamant nu pot fi considerate defăimătoare în sens legal.

Mai exact, instanța a constatat că declarațiile făcute de utilizatoarele grupului nu conțin fapte false, ci opinii subiective — adică exact ce permite legea, chiar dacă nu-i place subiectului în cauză.

Când opiniile devin arme… sau nu chiar

Grupul „Are We Dating the Same Guy?” nu este o simplă curiozitate digitală. A devenit un fenomen social, unde femeile (în special heterosexuale) își povestesc experiențele cu bărbați care mint, înșală sau dispar brusc din peisaj (ghosting). Unii dintre acești bărbați au fost descoperiți că se întâlnesc simultan cu mai multe femei, fără ca vreuna să știe despre celelalte. Așa a ajuns să se numească grupul astfel — pentru că da, uneori, răspunsul este „da, ne întâlnim cu același tip!”.

Conținutul grupului este disponibil doar membrilor invitați, ceea ce nu l-a împiedicat pe D’Ambrosio să afle că a fost menționat. În loc să ignore sau să ceară retragerea comentariilor într-un mod civilizat, el a optat pentru o acțiune legală de amploare, implicând Meta, administratorii grupului și chiar părinții unora dintre femeile care l-au menționat.

Argumentele sale nu au convins însă instanța. Judecătorul Harjani a subliniat că opiniile — oricât de neplăcute ar fi ele pentru persoana despre care se vorbește — nu constituie defăimare. De asemenea, nu a existat niciun indiciu că imaginea bărbatului ar fi fost folosită în scopuri comerciale, ceea ce ar fi fost necesar pentru a aplica legea privind dreptul la imagine în Illinois.

Ce spune acest caz despre puterea (și limitele) rețelelor sociale

Acest proces eșuat ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare pe internet și despre dreptul femeilor de a-și împărtăși experiențele personale în spații sigure. Grupurile ca „Are We Dating the Same Guy?” oferă un mediu în care femeile se pot proteja reciproc și pot evita relațiile toxice sau chiar periculoase. Faptul că bărbații menționați în aceste grupuri nu pot acționa legal doar pentru că nu le place ce se spune despre ei reprezintă un precedent semnificativ pentru libertatea de exprimare în era digitală.

Platforma Facebook a fost criticată de-a lungul timpului pentru modul în care gestionează discursurile defăimătoare sau campaniile de hărțuire, dar în acest caz, ironia e că rețeaua socială s-a aflat de partea libertății de exprimare. Procesul lui D’Ambrosio pare mai degrabă o tentativă de intimidare a femeilor care au îndrăznit să vorbească, decât o acțiune legitimă de apărare a imaginii personale.

Într-un climat politic și social deja tensionat, unde aplicațiile de dating sunt din ce în ce mai toxice, astfel de grupuri devin un refugiu digital. Faptul că instanțele americane le recunosc valoarea și legitimitatea este un semn că justiția ține pasul cu realitatea digitală.

Ce învățăm din acest scandal (și de ce te privește și pe tine)

Dacă folosești aplicații de dating sau ai avut parte de întâlniri ciudate, știi cât de prețioasă e o comunitate unde poți vorbi deschis. Grupuri ca acesta nu sunt doar bârfe sau „pălăvrăgeală între fete” – sunt instrumente reale de protecție într-o lume în care unele comportamente rămân ascunse sub masca anonimatului digital. Din acest caz poți învăța că, da, poți fi sincer(ă) online, atâta timp cât nu minți și nu ataci gratuit. Opiniile tale contează – și sunt protejate de lege.

Totodată, ar trebui să-ți ridice semne de întrebare dacă o persoană pe care ai întâlnit-o pe o aplicație încearcă să controleze ceea ce spui sau ce gândești. Dacă cineva amenință cu procese doar pentru că ai relatat ce s-a întâmplat, e un semn clar de toxicitate. În loc să te simți vinovat(ă), ar fi mai bine să împărtășești experiența cu altele ca tine.

Și da, uneori chiar e bine să te întrebi: „Ne întâlnim cu același tip?” Pentru că uneori, răspunsul te poate salva de mai mult decât o inimă frântă.