Cum a devenit lipsa educației digitale o problemă de securitate națională. Cât de scump ne costă absența digitalizării

România se confruntă cu o realitate paradoxală: deși are una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din Europa, doar 28% dintre românii între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, această lipsă nu este doar o problemă de dezvoltare economică, ci și una de securitate națională.

În discursul său de după câștigarea alegerilor, noul președinte Nicușor Dan a descris analfabetismul funcțional ca pe o amenințare directă la siguranța României. Fără o educație digitală solidă, cetățenii nu pot face față complexităților lumii moderne, iar vulnerabilitatea lor se transferă asupra întregii societăți.

De ce lipsa educației digitale este un pericol

Pandemia COVID-19 a demonstrat fragilitatea sistemului educațional românesc în fața unei crize: zeci de mii de elevi din mediul rural au fost excluși din procesul de învățare online din cauza lipsei de echipamente și competențe digitale. Iar consecințele nu s-au limitat doar la educație – lipsa alfabetizării digitale înseamnă și o expunere sporită la fraude, manipulare informațională, phishing, cyberbullying și alte riscuri cibernetice.

Un studiu recent ICILS arată că, deși 74% dintre profesorii români declară că au acces la echipamente IT în școli, doar 28% știu să editeze corect un conținut video sau să identifice schemele online frauduloase. Elevii, de asemenea, au competențe de bază, dar se confruntă cu dificultăți serioase în gândirea computațională și securitatea digitală.

România nu poate spera la o economie competitivă sau la o administrație eficientă fără cetățeni capabili să folosească tehnologia inteligent și responsabil.

Investiții fără formare: un drum fără ieșire

Deși guvernul a alocat peste 1 miliard de euro în ultimii ani pentru digitalizarea școlilor prin programul SMART-Edu și fonduri PNRR, problema persistă: investițiile în echipamente nu aduc automat competențe.

Este nevoie de:

Programe continue de formare pentru profesori și elevi, adaptate nevoilor lor reale.
Integrarea educației digitale în toate ciclurile de învățământ , nu doar în orele de TIC.
Dezvoltarea gândirii critice și a securității cibernetice , pentru ca elevii să nu fie doar consumatori pasivi de tehnologie.
Reducerea decalajelor dintre rural și urban , astfel încât toți copiii, indiferent de unde provin, să aibă șanse egale de a învăța să folosească tehnologia.

Experți precum Radu Puchiu avertizează că utilizarea unui smartphone nu înseamnă alfabetizare digitală. Dacă nu știi să folosești un tabel, să verifici sursa unei informații sau să identifici un atac phishing, ești vulnerabil nu doar în plan personal, ci și ca parte a unei societăți care se bazează tot mai mult pe digitalizare.

Soluțiile pentru o digitalizare reală

Modele precum Estonia arată că succesul nu vine doar din tehnologie, ci și din educație, încredere și securitate . Programele de alfabetizare digitală sunt obligatorii pentru toți cetățenii, iar serviciile publice online sunt construite astfel încât să fie accesibile și sigure.

Pentru România, soluțiile nu țin doar de guvern, ci și de colaborarea dintre:

ONG-uri și startup-uri (precum platforma Teleskop, care colectează feedback anonim în școli);
sectorul privat , prin investiții în formare și mentorat;
universități , prin programe dedicate de pregătire digitală.

Strategia SMART-Edu trebuie să devină mai mult decât un document: ea trebuie implementată coerent, monitorizată și ajustată în timp real, în funcție de nevoile reale ale elevilor și profesorilor.

De ce trebuie să ne pese

Absența educației digitale nu este doar o problemă de manuale vechi sau lipsă de table inteligente. Este o vulnerabilitate colectivă care afectează economia, siguranța națională și viitorul unei întregi generații. Fără o populație pregătită să înțeleagă și să folosească tehnologia, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios de dependență de ajutor extern, stagnare economică și vulnerabilitate la amenințări interne și externe.

O digitalizare reală nu înseamnă doar internet mai rapid, ci oameni care știu să îl folosească eficient. Iar asta începe cu educația, conform Panorama.ro.