Țara în care angajaților la stat li se limitează accesul la ChatGPT: de ce se tem oficialii, de fapt
Se pare că Congresul american are limite stricte în ceea ce privește utilizarea ChatGPT și a instrumentelor AI generative similare.
Axios susține că a obținut un memoriu de la șeful administrativ al Camerei Reprezentanților, Catherine Szpindor, care stabilește condiții draconice pentru utilizarea ChatGPT și a modelelor similare de AI, în birourile Congresului.
„Personalului îi este permis să utilizeze serviciul ChatGPT Plus cu plată doar datorită controalelor mai stricte de confidențialitate și apoi numai pentru cercetare și evaluare”, a punctat Szpindor.
Scurgerea de date, principalul motiv de îngrijorare
Caracteristicile de confidențialitate trebuie să fie activate manual pentru a preveni interacțiunile să introducă date în modelul AI. Nivelul gratuit ChatGPT nu este permis în prezent, la fel ca orice alte soft-uri pe bază de inteligență artificială, similare.
O politică de utilizare ca aceasta nu ar fi surprinzătoare, totuși. Instituțiile și companiile au avertizat îndelung în legătură cu utilizarea AI, temându-se din cauza potențialului risc de securitate, dar și de utilizare abuzivă.
Republicanii au fost criticați pentru că au folosit inteligență artificială, de exemplu, în timp ce angajații de la Samsung ar fi permis scurgerea de date sensibile prin intermediul ChatGPT. Școlilor li s-a interzis, de asemenea, să apeleze în vreun fel la inteligența artificială.
Restricțiile previn, cel puțin la nivel teoretic, probleme similare, cum ar fi legislația și discursurile scrise de inteligență artificială.
Politica Camerei Reprezentanților ar putea să treacă fără să se confrunte cu opoziție. Ambele părți ale Congresului încearcă să reglementeze inteligența artificială, astfel încât să fie folosită în mod constructiv, nu distructiv.
Senatorii au organizat mai multe audieri cu privire la AI și au înaintat un proiect de lege prin care dezvoltatorii de inteligență artificială pot fi considerați responsabili pentru conținutul dăunător produs de platformele pe care le gestionează.
În mod evident, această atitudine s-ar putea răspândi cu ușurință și în alte țări, inclusiv în România, la un moment dat. Totul depinde de climatul politic care se va instala la noi în țară, în 2024.