Tehnologie

ChatGPT și drepturile de autor – cum reușește inteligența artificială să desființeze posibilitatea de a face bani din fotografii originale

Inteligența artificială a deschis porți nebănuite în aproape toate domeniile creative, dar în același timp a început să le închidă – discret, dar ireversibil – pe cele tradiționale, acolo unde creația umană era moneda de schimb. Printre cele mai afectate domenii se află fotografia originală, în special cea comercială. La o primă vedere, AI-ul pare să protejeze drepturile de autor, dar în realitate, mecanismele sale devin, paradoxal, instrumente de evitare a acestor drepturi.

Un exemplu relevant vine chiar din modul în care ChatGPT, în varianta sa cu suport pentru imagini, gestionează cererile de generare vizuală. Dacă îi atașezi o fotografie și îl rogi să genereze una „asemănătoare”, din dorința de a păstra atmosfera, compoziția sau ideea originală, răspunsul său standard este că nu poate copia imaginea pentru a respecta drepturile de autor și termenii de utilizare. În același timp, îți livrează o variantă „nouă”, considerată originală, dar atât de apropiată vizual de fotografia inițială încât diferențele sunt insesizabile.

Fotografia generată de AI este surprinzător de similară cu originalul / foto: colaj Playtech

Ocolirea legală a copyrightului, cu precizie de 95%

Aceste imagini „derivate” nu sunt identice cu fotografia originală, dar păstrează conceptul, structura compozițională, cromatica, poziția subiectelor și mesajul artistic. Este o replică cu grad înalt de fidelitate – poate chiar 95% – dar suficient de diferită încât să nu fie considerată, din punct de vedere legal, o încălcare a copyrightului.

Cu alte cuvinte, dacă un fotograf vinde o imagine originală pentru o copertă de revistă, o campanie sau un afiș publicitar, cumpărătorul ar putea oricând să renunțe la licență și să ceară unei inteligențe artificiale o versiune aproape identică. Nu mai e nevoie să plătească pentru drepturi de utilizare, nu mai e nevoie să colaboreze cu autorul, nu mai e nevoie să respecte restricțiile legale privind exploatarea comercială. Imaginea nou creată este „originală”, dar în esență e o clonă legalizată.

Argumentul protecției devine o scuză pentru substituție

ChatGPT susține că acționează în spiritul protejării creației originale, dar prin acest tip de generare indirectă nu face decât să ofere ocoluri perfect funcționale în jurul copyrightului. Este ca și cum ți-ar spune că nu îți copiază eseul, dar îți scrie unul identic ca structură, idee, stil și concluzii – doar cu cuvinte schimbate suficient cât să treacă testul plagiatului.

De fapt, pentru mii de creatori vizuali, această tehnologie anulează exact ceea ce le permitea să trăiască din muncă: unicitatea și controlul asupra propriei opere. Nu mai e nevoie să cumperi o imagine de stoc, să angajezi un fotograf sau să plătești o licență. E suficient să „inspiri” AI-ul cu o fotografie găsită online și să obții una aproape identică, cu toate beneficiile estetice și funcționale, dar fără costuri sau restricții legale.

Cum ”protejează” drepturile de autor ChatGPT / foto: colaj Playtech

Ce înseamnă asta pentru viitorul fotografiei comerciale?

Dacă această practică se normalizează – și totul pare să indice că se va întâmpla – în scurt timp, industria fotografiei comerciale ar putea fi complet transformată. Fotografiile nu vor mai avea valoare economică în sine, ci doar ca surse de „inspirație” pentru sisteme AI. Orice poză de arhivă, portret, cadru de natură sau fotografie editorială va putea fi reinterpretată la cerere, fără plata vreunei licențe, fără acordul autorului și fără riscul unui proces.

În acest peisaj, creatorii vor pierde nu doar bani, ci și controlul asupra modului în care munca lor este reutilizată sau reinterpretată. Se creează un precedent periculos în care protejarea formală a drepturilor de autor se transformă într-un mecanism care legitimează clonarea vizuală.

Ceea ce pare, la prima vedere, un act de responsabilitate legală din partea AI-ului devine, de fapt, o poartă larg deschisă către o nouă formă de „furt acceptat”. Și poate că nu e vorba despre o încălcare clasică a legii, ci despre o subminare a eticii creației vizuale. Oriunde există o imagine originală, va exista și o inteligență artificială gata să creeze una „nouă”, dar cu aceeași esență. Iar asta, pentru mulți fotografi, poate însemna începutul sfârșitului.