Inteligența artificială ne-ar putea „fura pâinea de sub nas” în 20 ani. Avertismentul vine direct de la specialiști

Futuristul și cercetătorul Adam Dorr lansează un avertisment dur: inteligența artificială și roboții vor înlocui aproape complet munca umană în următoarele două decenii.

În viziunea sa, tehnologia AI evoluează cu o viteză care va depăși orice așteptări, lăsând miliarde de oameni fără locuri de muncă.

Dorr, director de cercetare la organizația non-profit americană RethinkX, a studiat peste 1.500 de transformări tehnologice de-a lungul istoriei și spune că actualul val de inovație este ireversibil.

„Ce au făcut automobilele trăsurilor sau camerele digitale filmului foto, același lucru îl vor face roboții cu forța noastră de muncă. Noi suntem caii, noi suntem aparatele foto cu film”, explică el, într-un interviu acordat publicației Reuters.

Potrivit teoriei sale, odată ce o tehnologie AI obține câteva procente din piață, în 15-20 de ani ajunge să domine complet domeniul respectiv. Așa cum mașinile autonome și sistemele AI devin tot mai capabile, costurile scad, iar companiile vor avea motive economice clare să înlocuiască angajații. „Nu avem mult timp să ne pregătim. Știm că tranziția va fi tumultuoasă”, avertizează Dorr.

Deși unele sectoare vor cunoaște o perioadă de colaborare om-mașină, similară cu echipele mixte de șahiști și programe de computer, în cele din urmă, oamenii vor deveni un factor de încetinire, nu un avantaj.

Oportunitate sau risc extrem cu inteligența artificială: super-abundență sau inegalitate

Adam Dorr combină această prognoză sumbră legată de inteligența artificială cu o notă de optimism: dacă tranziția este gestionată corect, lumea ar putea intra într-o eră a „super-abundenței”, în care oamenii sunt eliberați de nevoia de a munci.

Însă, dacă este gestionată greșit, societatea ar putea aluneca spre inegalități extreme și concentrarea puterii în mâinile câtorva actori tehnologici.

Vor exista câteva domenii unde munca umană va rămâne relevantă, antrenori sportivi, politicieni, eticieni, artiști, dar acestea nu vor putea absorbi miliarde de persoane.

În opinia lui Dorr, este nevoie de un nou cadru social și economic, bazat pe redefinirea valorii, a proprietății și a modului în care sunt distribuite resursele.

„Nu avem toate răspunsurile și nici măcar nu știm dacă punem întrebările corecte. Trebuie să experimentăm noi modele de proprietate și structuri sociale acum, nu mai târziu”, spune el.

Autor al cărții Brighter: Optimism, Progress and the Future of Environmentalism, Dorr este de părere că impactul ar putea fi pozitiv dacă resursele și beneficiile noii ere tehnologice sunt distribuite echitabil, asemănător modelului open-source. „Aceasta ar putea fi una dintre cele mai extraordinare perioade din istoria umanității.”

Chiar dacă predicțiile trecutului despre „epoci ale timpului liber” au fost adesea eronate, Dorr crede că de data aceasta schimbarea va fi reală. „Vom găsi sens în prieteni, familie și comunitate. Poate suna sentimental, dar este profund adevărat”, concluzionează el.