Tehnologie

Șeful celei mai valoroase companii din lume, Nvidia, le spune tinerilor că viitorul nu mai este în informatică, ci într-o altă specializare

Jensen Huang, fondatorul și directorul general al Nvidia, compania care a devenit recent cea mai valoroasă din lume, surprinde din nou cu o declarație neașteptată. Deși este considerat un simbol al revoluției tehnologice bazate pe inteligența artificială, Huang afirmă că, dacă ar fi astăzi un tânăr de 20 de ani, nu ar mai alege să studieze informatica. În schimb, și-ar dedica energia fizicii — domeniu pe care îl consideră esențial pentru viitorul omenirii.

Cu o avere estimată la peste 150 de miliarde de dolari și o influență uriașă în industria tech, opinia sa are greutate. Iar sfatul oferit tinerilor arată o schimbare profundă de viziune asupra carierelor care vor conta în următoarele decenii.

De ce fizica ar putea fi „noua informatică”

În cadrul unei vizite recente la Beijing, Huang a declarat pentru CNBC că „Jensen cel tânăr” s-ar fi îndreptat către științele fizice, nu către cele software, dacă ar lua acum decizia formării profesionale. Asta pentru că, în opinia sa, următoarea mare revoluție nu va fi doar digitală, ci și fizică.

Este vorba despre ceea ce el numește „inteligență artificială fizică” — o ramură emergentă care presupune că AI-ul nu se va mai limita la recunoașterea imaginilor sau generarea de texte, ci va trebui să înțeleagă și să interacționeze cu lumea reală. Pentru asta, spune el, este nevoie de cunoștințe solide despre legile naturii: frecare, inerție, cauzalitate și alte fenomene fundamentale.

Prin urmare, fizica, chimia, științele Pământului sau chiar astronomia vor deveni esențiale pentru construirea roboților inteligenți care vor lucra cot la cot cu oamenii în fabricile viitorului.

Jensen Huang, CEO Nvidia.

Nvidia, de la cipuri grafice la fabricile robotizate ale viitorului

Declarațiile lui Huang nu sunt doar teoretice. Sub conducerea sa, Nvidia s-a transformat dintr-un producător de plăci video într-un actor-cheie în domeniul AI și al roboticii. Planul este clar: compania vrea să joace un rol central în automatizarea industriei globale, folosind sisteme de AI capabile să înlocuiască forța de muncă umană acolo unde este deficitară.

„În următorii zece ani, fabricile nou construite vor fi extrem de robotizate”, a spus Jensen Huang. „Aceste unități vor ajuta la rezolvarea crizei globale de personal calificat.” Ideea este să creeze o „forță de muncă digitală” — roboți autonomi care pot construi, manipula și produce fără intervenția umană.

Pentru a înțelege acest viraj, Huang a evocat momentul-cheie din anii 2010, când a apărut modelul revoluționar de rețea neuronală AlexNet, care a dus la marea explozie a viziunii computerizate. Acum, spune el, trăim era AI-ului capabil să „gândească” — adică să rezolve probleme complexe, să raționeze și să ia decizii în medii imprevizibile.

Un mesaj clar pentru noile generații

Dincolo de performanțele spectaculoase ale companiei sale, sfatul lui Jensen Huang are o miză educațională profundă. Le transmite tinerilor că, în loc să urmeze calea deja aglomerată a informaticii, ar putea avea mai mult de câștigat din studii în domenii fundamentale, aparent „clasice”, dar care revin în centrul atenției odată cu tranziția către o lume condusă de AI fizic.

„Ingineria software nu mai este suficientă”, avertizează el. Iar pentru tinerii care vor să construiască viitorul, înțelegerea profundă a lumii reale ar putea deveni cea mai mare superputere.