Cum îți dai seama că apelul primit e de tip „spoofing”: semnale simple pentru a te proteja

Apelurile frauduloase prin spoofing — acelea în care numărul de pe ecran e falsificat pentru a părea legitimitate — au devenit tot mai frecvente în România. Escrocii își ascund identitatea în spatele numelor cunoscute, de la instituții importante, la cunoscuți, pentru a te păcăli să oferi date personale sau bani. Iată cum poți recunoaște rapid o tentativă de fraudă și cum să reacționezi corect.

Un semnal clar că ai de-a face cu spoofing-ul este afișarea pe telefon a unui nume cunoscut, deși nu ai înregistrat numărul respectiv în agendă. Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, explică: dacă apare „Poliția Română” pe ecran, întrebă-te — ai salvat tu acel număr? Dacă nu, e sceapă: închide imediat apelul.

Escrocii cibernetici folosesc exact nume precum instituții bancare, Banca Națională sau Poliție tocmai pentru că oamenii au încredere și răspund impulsiv. Odată conectați la voce, silențios sau agresiv, pot solicita coduri, date bancare sau chiar retrageri de fonduri.

Țeapa vine prin apeluri VoIP: număr fals, intenție reală

Metoda folosește serviciile VoIP, care permit falsificarea numărului afișat (CLI spoofing). Astfel, individul care te sună poate oricând să afișeze un număr local sau — și mai grav — unul de instituție publică. Tehnologia este accesibilă, accesibilă și folosită pe scară largă de escroci pentru a spori credibilitatea.

În unele cazuri, se folosește și „neighbour spoofing”, când apare un număr foarte apropiat de al tău — ca şi cum ar fi de-al tău sau din zonă — pentru a crește șansa de răspuns.

Semnale de alarmă în timpul apelului

Un apel de spoofing poate părea autentic, dar ce spune convorbirea contează cu adevărat:

Solicită urgent informații sensibile („codul de pe spatele cardului”, parola de internet banking etc.) — băncile NU cer astfel de date.
Te presează („ai 5 minute ca să retragi banii”) pentru a te panica și a acționa impulsiv.
Sugerează verificări prin alte canale, dar te împiedică să contactezi instituția reală prin terminare voce, redirecționare etc.

Tehnologiile folosite sunt simple, dar eficiente: se folosesc automatizări și scripturi pentru a crea noțiuni de urgență și a manipula victima.

Ce poți face pentru a te proteja

Nu oferi niciodată date personale sau bancare în timpul unui apel nesolicitat. Dacă ți se cere parola, cod OTP, CNP, card, autentificări — închide imediat .
În loc să reacționezi la apel, încheie convorbirea și sună tu instituția la numărul oficial afișat pe site-ul lor sau în extrasul de cont. Astfel verifici informația în sursă sigură .
Nu mai avem încredere în Caller ID. Numele arătate pot fi false, la fel și numărul de pe ecran .
Semnalează încercarea de spoofing autorităților (Poliție, bănci) și, dacă ai furnizat date, contactează imediat banca și schimbă parolele și codurile.

Concluzie

Schele primit cu nume oficial? Fals. Închide fără să mai aștepți.
Te presează și cere urgent coduri? Apelul este periculos.
Verifică prin contact direct instituția în cauză.
Nu mai crede Caller ID-ul ca fiind autentic.

O protecție simplă precum „reacționezi calm, verifici independent” este mai eficientă decât toate sistemele anti-fraudă.
Freelook la apel, verifică pe canale oficiale și numai atunci acționează — e rețeta ta împotriva spoofing-ului.