Turul 2 sub lupa fake news: Cele mai periculoase manipulări virale înainte de alegerile prezidențiale din 18 mai

Alegerile prezidențiale din 18 mai 2025 vin într-un context tensionat, în care rețelele sociale, mai ales TikTok și Facebook, joacă un rol crucial în formarea percepțiilor și influențarea opțiunilor de vot. Dezinformarea a devenit o armă redutabilă în arsenalul unor actori politici sau entități externe care încearcă să deturneze procesul democratic. Manipulările virale s-au înmulțit odată cu apropierea turului 2, în care Nicușor Dan și George Simion se confruntă direct, iar ceea ce pare o simplă postare online poate schimba traiectoria alegerilor.

Mai jos, am adunat doar o parte infimă din oceanul de dezinformări pe acest subiect.

TikTok a devenit terenul de luptă preferat al acestor războaie informaționale, dar platforma reacționează agresiv pentru a preveni abuzurile, a anunțat compania într-un comunicat de presă. În paralel, sondajele „umflate” și fake news-urile despre numărul uriaș de nehotărâți distorsionează realitatea electorală, creând o confuzie generalizată în rândul votanților. Tot acest tablou conturează un tur 2 care nu se mai joacă doar în urne, ci și în algoritmi, în videoclipuri cu potențial viral și în narațiuni fabricate.

TikTok intră în ofensivă: centru electoral și fact-checking în timp real

Într-o mișcare fără precedent, TikTok a lansat un Centru Electoral dedicat alegerilor din România și, spune compania, oferă acces la informații oficiale prin bannere, funcția de căutare și videoclipuri educaționale. Platforma colaborează cu peste 20 de parteneri de fact-checking și ONG-uri românești, printre care și Funky Citizens, pentru a combate dezinformarea. Inițiativa include o campanie de educație media, prin care utilizatorii sunt învățați cum să identifice sursele credibile și să recunoască manipulările, conform TikTok.

Această mișcare vine ca răspuns la experiențele din alte țări, unde TikTok a fost acuzată că a permis propagarea de conținut înșelător în timpul campaniilor electorale. Grupul de lucru pentru alegeri al platformei, format din specialiști în securitate cibernetică și moderare de conținut, utilizează tehnologii avansate și intervenții umane pentru a elimina conturile false, videoclipurile editate cu scop manipulator și rețelele coordonate de influențare. TikTok spune că are un parteneriat activ cu autoritățile române, punând la dispoziție canale speciale de raportare pentru conținutul suspect.

Prin aceste acțiuni, TikTok încearcă să devină nu doar un spațiu de divertisment, ci și un mediu informat și responsabil civic, în care alegerile să nu fie deturnate de viralitatea minciunii.

Sondajele „umflate” și mitul celor 45% nehotărâți

Una dintre direcțiile periculoase de manipulare este reprezentată de publicarea unor sondaje trucate sau cosmetizate. Remus Ștefureac, sociolog și director INSCOP, a declarat într-un interviu pentru Știrile Pro TV că multe dintre aceste cercetări sunt, de fapt, advertoriale politice. Ele nu reflectă realitatea, ci creează percepția falsă că un candidat este deja câștigător sau că celălalt nu are nicio șansă.

Mai grav este mitul celor 45% de nehotărâți, pe care Ștefureac îl numește „un fake news total”. Potrivit cercetărilor reale, cifra reală ar fi de 15%, ceea ce înseamnă că manipularea statisticilor este folosită ca un instrument psihologic. Un votant care crede că „nimeni nu s-a hotărât” poate fi mai puțin motivat să participe, sau poate fi influențat să se alăture aparentului curent majoritar.

Aceste tactici pot demobiliza electoratul și pot alimenta neîncrederea în procesul democratic. Cea mai eficientă strategie, spune sociologul, este publicarea datelor reale, pentru a crea o mobilizare sinceră, nu una construită pe iluzii statistice. Mai ales într-o confruntare strânsă precum cea dintre Simion și Nicușor Dan, fiecare procent contează, iar 5% dintre nehotărâți pot înclina decisiv balanța.

Dezinformarea de tip nou: AI, rețele false și influenceri fantomă

Un raport european realizat de proiectul PROMPT scoate la lumină o realitate tot mai prezentă în România: rețelele false de influență care promovează discurs extremist, teorii ale conspirației și atacuri la adresa instituțiilor. Aceste rețele sunt susținute de conturi false, videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale (deepfake) și comportament inautentic coordonat (CIB), care are scopul de a viraliza conținutul manipulator.

Cu toate că TikTok declară că elimină fake news-ul de pe platformă, cum am menționat mai sus, TikTok și Facebook sunt cele mai vizate platforme, iar România devine, astfel, un caz de studiu pentru felul în care o societate poate fi destabilizată prin tehnologii digitale sofisticate. Unele clipuri promovau informații false despre procesul de vot, candidaturi inexistente sau mesaje xenofobe disimulate în forme umoristice. Totul, pentru a distorsiona peisajul electoral și a încuraja polarizarea.

Un exemplu elocvent a fost propagarea unor imagini editate cu Nicușor Dan alături de personaje fictive sau în ipostaze false, menite să sugereze susțineri inexistente sau ideologii pe care nu le-a declarat niciodată. Astfel de materiale, odată viralizate, au un impact mult mai mare decât o dezmințire oficială. Rețelele false de influenceri, conturile fantomă care redistribuie în masă aceleași mesaje și folosirea IA pentru a crea falsuri credibile sunt, în acest moment, unele dintre cele mai mari amenințări la adresa alegerilor libere.

Un alt episod relevant pentru valul de manipulări online din această campanie îl implică pe Marcel Pușcaș, președintele clubului Ceahlăul Piatra Neamț, care a distribuit pe Facebook o diplomă falsă de Bacalaureat ce îl viza pe Nicușor Dan. Imaginea, care conținea greșeli evidente precum „Liceeul” în loc de „Liceul” și o stema a României Socialistă complet denaturată, s-a viralizat rapid pe rețelele de socializare. Deși era vizibil un fals grosolan, mai mulți utilizatori au distribuit-o, iar unii chiar au comentat cu ironii legate de presupusele note slabe ale candidatului independent. Această postare a fost un exemplu clasic de fake news preluat fără verificare, cu scopul de a discredita un adversar politic în contextul electoral tensionat.

Reacțiile la postare nu au întârziat să apară, iar multe au subliniat absurdul situației. Comentatori precum editorialistul Narcis Drejan au demontat rapid falsul, explicând de ce „diploma” nu respectă niciun standard grafic sau istoric al diplomelor din perioada socialistă. Mai mulți internauți au atras atenția că imaginea părea generată de inteligență artificială, fiind „o caricatură” a unei diplome reale.

Într-un spațiu public deja infectat de rețele de boți și propagandă digitală, astfel de episoade riscă să creeze un climat generalizat de confuzie, în care cetățenii nu mai pot distinge realitatea de manipulare. Asemenea cazuri devin instrumente de destabilizare a dezbaterii democratice, exact în momentele cele mai importante: cele în care se decide viitorul țării.

Ce poți face pentru a nu cădea în capcana manipulării

În acest climat digital atât de volatil, cheia este educația media. TikTok, prin parteneriatele sale, promovează gândirea critică, dar și tu ai responsabilitatea de a verifica informațiile înainte de a le distribui. Iată câteva sfaturi esențiale:

Verifică sursa: dacă nu provine de la o instituție oficială sau un site de încredere, tratează cu prudență.
Nu te lăsa păcălit de emoție: manipularea virală se bazează pe reacții rapide, nu pe reflecție.
Caută confirmări din surse multiple: dacă o informație pare „prea bună” sau „prea gravă” ca să fie adevărată, probabil că nu este.
Nu redistribui conținut pe care nu îl înțelegi complet sau care vine de la un cont anonim.

În plus, accesează direct Centrul Electoral TikTok pentru a fi sigur că ai date corecte despre alegeri, calendar și candidați.

Alegerile prezidențiale 2025 și războiul boților: cum sunt influențate voturile de rețele false pe TikTok și Facebook

În România, alegerile prezidențiale din 2025 sunt deja marcate de scandaluri legate de manipulare online și interferențe digitale. De la rețele de boți care generează artificial popularitatea unor candidați până la plângeri oficiale privind atacuri cibernetice, campania electorală pare din ce în ce mai mult un teren de luptă digitală. Platforme precum TikTok, Facebook și Instagram devin instrumente cheie în influențarea opiniei publice – nu întotdeauna prin metode oneste sau transparente.

Nicușor Dan acuză un atac cibernetic care îi compromite campania

Primarul Capitalei și candidat independent, Nicușor Dan, a ieșit public pe 16 aprilie 2025 cu o acuzație gravă: ar fi victima unui atac cibernetic masiv. Potrivit declarațiilor sale, conturile oficiale de social media i-au fost invadate de „sute de mii de conturi false” care îl laudă într-un mod suspect. Într-o conferință de presă, a explicat că, în doar două zile, numărul de urmăritori pe Instagram i-a crescut de la 70.000 la 180.000, în timp ce postările de pe Facebook și TikTok au înregistrat zeci de mii de distribuiri și comentarii „într-o română aproximativă” venite din țări precum Vietnam, Pakistan, Brazilia sau Indonezia.

Această activitate anormală riscă să-i închidă conturile: algoritmii platformelor interpretează creșterile bruște și neautentice ca pe o tentativă de manipulare, ceea ce duce la sancționarea paginilor. „De o zi nu mai facem campanie. Suntem sub risc să avem conturile închise”, a spus Nicușor Dan, menționând că a depus plângeri oficiale în România și la instituții din Uniunea Europeană. Când a fost întrebat dacă nu cumva se victimizează sau dacă are legături cu firmele de marketing politic care ar putea genera asemenea trafic, acesta a respins acuzațiile ca fiind simple bârfe fără dovezi.

De asemenea, imaginea de mai jos arată un caz clar de tentativă de manipulare online prin propagarea de fake news despre Nicușor Dan.

Persoana care răspunde în conversație nu doar că oferă bani pentru diseminarea unor informații false în 30 de grupuri, dar și recurge la intimidare, afirmând că poate acuza de „hărțuire online” pe cel care refuză sau face publică discuția. Apoi, mesajul distribuit conține o acuzație gravă și nefondată despre o presupusă afecțiune medicală a lui Nicușor Dan, cu intenția vădită de a-l discredita. Acest tip de conținut se înscrie în categoria dezinformării coordonate, fiind parte dintr-o campanie de denigrare cu potențial electoral, dar și cu riscuri legale majore pentru cei implicați.

Precedente periculoase: campaniile AUR și Georgescu susținute de 27.000 de boți

Cazul lui Nicușor Dan nu este singular. Un raport TikTok publicat în 2025 scoate la iveală detalii alarmante despre modul în care rețelele sociale sunt folosite pentru manipularea alegerilor. Conform documentului de peste 300 de pagini, TikTok a eliminat în 2024 șase rețele de operațiuni de influență acoperite (CIO) care ținteau utilizatorii români. Una dintre ele era formată din peste 27.000 de conturi false, care promovau mesajele partidului AUR și ale candidatului independent Călin Georgescu – considerat de mulți un politician extremist prorus.

În decembrie 2024, aceste conturi au postat peste 2,1 milioane de comentarii pe TikTok, doar în preajma primului tur al alegerilor. SRI, SIE, MAI și STS au dezvăluit în documente desecretizate că această operațiune era gestionată prin IP-uri din Turcia și conturi de email din Rusia. De altfel, Georgescu a fost surpriza alegerilor: deși nu figura printre favoriți în sondaje, a obținut cele mai multe voturi în primul tur.

Un alt episod notabil este acela în care Victor Ponta a acuzat că Nicușor Dan ar fi trimis boți din Vietnam să îl atace. Ponta a publicat o captură în care mai multe conturi suspecte îi dădeau „follow”, însă analiza G4Media a sugerat că, de fapt, aceste conturi îi creșteau popularitatea, nu îl atacau. Confuzia și suprapunerea între boți care laudă și cei care denigrează demonstrează cât de complicat este de înțeles realitatea din spatele acestor rețele.

Boții, IA și algoritmii: cum se fabrică influența politică

Această realitate digitală nu mai este SF. Boții moderni pot fi creați prin inteligență artificială, fără intervenție umană directă, și pot simula interacțiuni reale cu publicul. Într-un context electoral, algoritmii de promovare ai platformelor sociale – bazați pe popularitate și engagement – pot fi ușor păcăliți. Odată ce boții generează suficiente comentarii, postările vizate sunt promovate automat către audiențe reale. Așa se construiește o bulă de percepție care influențează electoratul, mai ales pe cei nehotărâți sau mai puțin informați.

Raportul TikTok subliniază că multe din aceste operațiuni se bazează pe comentarii, nu pe videoclipuri. Asta înseamnă că manipularea poate părea invizibilă la o primă vedere – dar are un impact uriaș în algoritmi. Acest fenomen a fost semnalat și în campania prezidențială anulată din 2024, când zeci de mii de conturi false au fost activate pentru a influența discursul public.

Concluzie – Măsuri pentru a nu cădea în capcana manipulării digitale

Dacă vrei să fii un alegător informat, trebuie să înveți să recunoști tacticile de manipulare digitală. Analizează sursa informațiilor, verifică autenticitatea comentariilor și urmărește canale verificate. Fii conștient de faptul că engagement-ul nu înseamnă automat autenticitate. Unele postări virale pot fi rezultatul unui efort artificial susținut de interese politice obscure.

Totodată, e important să te informezi din mai multe surse și să fii atent la comportamente suspecte în online – valuri de comentarii în română greșită, conturi care par fake sau profiluri fără istoric. Ele nu sunt doar „zgomot digital”, ci pot modifica realitatea democratică în mod periculos.

Viitorul democrației se joacă în spațiul digital

Alegerile din 18 mai nu vor decide doar președintele României, ci și reziliența noastră ca societate în fața dezinformării. Manipulările virale pot fura voturi, pot crea haos sau pot înstrăina oamenii de procesul electoral. Însă reacția platformelor, precum TikTok, demonstrează că și în mediul online pot exista instrumente de apărare și transparență.

În final, puterea stă în alegerea ta de a nu distribui fără discernământ, de a nu te lăsa influențat de fake news-uri, de a gândi critic. Dacă vrei o democrație funcțională, începe prin a fi un utilizator informat. Alegerile nu se câștigă doar la urne, ci și în feed-ul tău.

Un vot informat, un vot protejat

Alegerile prezidențiale din 18 mai nu se mai joacă doar în secțiile de votare sau pe micile ecrane ale dezbaterilor televizate, ci și în feed-ul de TikTok, în grupurile de Facebook sau pe conturile influențelor virale. Într-o epocă a post-adevărului, în care emoția bate rațiunea, iar viralitatea înlocuiește credibilitatea, responsabilitatea devine dublă: a platformelor, dar mai ales a cetățenilor.

Un vot informat este un vot protejat. Iar democrația are nevoie de alegători lucizi, nu manipulați. Înainte de a da share, like sau chiar votul, merită să ne întrebăm: este acest lucru adevărat? Cine are de câștigat dacă eu cred asta? Și, mai ales, ce putem face pentru ca următorul val de fake news să nu mai prindă rădăcini?

Resurse utile pentru verificarea informațiilor electorale:

www.factual.ro
www.verificat.afp.com

Rămâneți informați. Rămâneți critici. Și nu lăsați algoritmul să vă dicteze votul.