Trump poate „închide internetul” pentru Europa, iar nimeni n-ar avea cum să-l oprească

Într-o Europă tot mai digitalizată, dependența de infrastructura cloud controlată de companii americane a devenit o vulnerabilitate geopolitică majoră. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025 a readus în prim-plan acest risc, într-un context în care, potrivit unei analize publicate de Politico, Statele Unite dețin în mod real un „întrerupător digital” pe care îl pot acționa unilateral. Dacă administrația americană ar decide să suspende sau să limiteze accesul la serviciile furnizate de giganți ca Amazon, Microsoft sau Google, o mare parte din economia, guvernanța și viața digitală a Europei ar putea fi afectată imediat.

Nu este o exagerare, ci o realitate tehnologică și legală deja recunoscută de oficiali, antreprenori și experți în politici digitale. Cloudul este baza pe care funcționează internetul modern: e-mailuri, site-uri web, baze de date industriale, aplicații guvernamentale, servicii bancare, streaming, infrastructură critică. Iar în Europa, peste două treimi din această infrastructură este furnizată de trei companii americane – Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud.

Un singur ordin executiv și Europa poate fi tăiată de la sursă

Potrivit experților în drept și tehnologie, companiile americane sunt obligate să respecte legile Statelor Unite, indiferent unde se află serverele pe care le dețin. Acest lucru include și Cloud Act, o lege care permite guvernului american să acceseze datele aflate pe orice server deținut de o companie americană, chiar dacă acel server se află fizic în Europa. În scenariul cel mai grav, Casa Albă ar putea solicita oprirea furnizării de servicii pentru entități europene considerate ostile sau implicate în sancțiuni.

Cazuri recente au demonstrat că acest risc nu este doar teoretic. În mai 2025, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a rămas fără acces la e-mailul său profesional găzduit de Microsoft, ca urmare a sancțiunilor impuse de Washington, după ce ICC a emis mandate internaționale pe numele unor oficiali israelieni. Microsoft nu a confirmat direct implicarea sa în blocarea contului, dar nici nu a negat că a acționat în baza obligațiilor legale.

Acest episod a ridicat semne de întrebare la nivelul Uniunii Europene: ce se întâmplă dacă un guvern, o instituție publică sau o rețea critică din UE devine ținta unui ordin politic din SUA? Poate o companie americană refuza să se conformeze?

Giganții tech încearcă să liniștească Europa, dar nu garantează nimic

În ultimele luni, Amazon și Microsoft au anunțat măsuri de siguranță destinate partenerilor europeni. Microsoft a promis că va introduce clauze contractuale care să garanteze continuitatea serviciilor chiar și în cazul unor ordine politice, și că va contesta în instanță orice solicitare abuzivă venită din partea guvernului SUA. Amazon, la rândul său, a prezentat o nouă structură de guvernanță pentru oferta sa „suverană” din Europa, afirmând că va face tot ce este posibil pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a serviciilor în eventualitatea unor sancțiuni.

Însă experții europeni sunt sceptici. Ei avertizează că, indiferent de bunele intenții ale companiilor, nicio firmă nu poate ignora legea țării sale de origine. Dacă președintele SUA semnează un ordin executiv, compania vizată este obligată să îl respecte, indiferent de efectele colaterale. Iar în actualul context politic, acest scenariu este considerat din ce în ce mai plauzibil.

Dependența Europei de cloudul american: o problemă ignorată prea mult timp

Directorul unei companii austriece de cloud, Alexander Windbichler, a declarat recent că industria europeană de profil a fost prea mult timp concentrată pe aspectele tehnice și a evitat implicarea politică. „Ar fi trebuit să vorbim mai devreme despre această dependență nesănătoasă”, a spus el. În opinia sa, posibilitatea ca administrația SUA să „închidă cloudul” în Europa este mai realistă decât părea în urmă cu șase luni.

Uniunea Europeană a început să ia măsuri. O propunere legislativă în discuție la Bruxelles ar introduce o etichetă de securitate cibernetică pentru serviciile cloud, menită să garanteze imunitatea acestora față de legi extraterritoriale precum Cloud Act. Însă proiectul este blocat de luni întregi, în special din cauza presiunilor diplomatice exercitate de SUA și a diviziunilor interne dintre statele membre. Franța susține eticheta ca o formă de protecție a suveranității digitale, în timp ce Olanda, cu o puternică dependență de tehnologia americană, s-a opus până de curând unei rupturi de facto de furnizorii americani.

„EuroStack”: un plan de rezervă european de 300 de miliarde de euro

În paralel cu discuțiile politice, o alianță de companii și economiști europeni propune un plan ambițios de reconstrucție a suveranității digitale a continentului. Inițiativa, cunoscută sub numele de „EuroStack”, ar implica o investiție publică de 300 de miliarde de euro pentru crearea unei infrastructuri cloud integral europene — de la centre de date și sisteme de operare, până la soluții software și platforme de inteligență artificială.

Scopul declarat este reducerea drastică a dependenței de furnizorii americani și asigurarea controlului politic și tehnologic asupra propriilor date. Inițiatorii proiectului cer instituirea unor reguli de tip „Cumpără european, vinde european, finanțează european”, prin care firmele UE să fie prioritizate în achizițiile publice și să beneficieze de sprijin guvernamental comparabil cu cel oferit de Statele Unite marilor lor giganți digitali.

Totuși, costurile estimate de opozanți sunt mult mai mari — peste 5.000 de miliarde de euro, potrivit unui raport al Camerei de Comerț americane. În plus, punerea în aplicare a unui astfel de plan ar necesita ani întregi și o voință politică neobișnuit de fermă, în condițiile în care multe guverne europene ezită să antagonizeze relația cu Washingtonul.

Europa între autonomie și realpolitik

Comisia Europeană recunoaște riscul și vorbește tot mai des despre „suveranitate tehnologică”. Într-un discurs din 5 iunie 2025, comisarul european responsabil de digital, Henna Virkkunen, a admis că blocul „se confruntă cu riscul ca dependențele tehnologice și economice să fie transformate în arme”. Declarația vine într-un moment în care Europa caută soluții, dar evită cu grijă pașii care ar putea declanșa represalii din partea administrației Trump.

„Europa a avut încredere orbește că Statele Unite vor fi mereu acolo și mereu de partea ei. Situația pare foarte diferită acum”, a avertizat profesoara Francesca Bria, expertă în politici de inovație.

Concluzie: robinetul digital nu e în mâinile Europei

Într-o lume în care „cloudul” este echivalentul digital al apei curente, Europa se confruntă cu o realitate inconfortabilă: nu deține robinetul. Oricând, o decizie politică la Washington — motivată de interese comerciale, geopolitice sau chiar personale — ar putea avea consecințe directe asupra funcționării cotidiene a economiei și administrației europene.

Deocamdată, nu s-a tras încă de întrerupător. Dar faptul că el există și nu se află în Europa este, pentru mulți, suficient de îngrijorător.