TikTok, sursa de manipulare și dezinformare a românilor vulnerabili. De aici își iau ”știrile”, conform experților

Într-un peisaj digital dominat de imagini catchy și videoclipuri de câteva secunde, românii declară că își doresc conținut educațional. Dar comportamentele reale din online arată o imagine mult mai nuanțată. Un studiu recent realizat de Centrul de Formare profesională APSAP scoate la iveală discrepanțe clare între ce afirmăm că ne interesează și ce consumăm de fapt pe rețelele sociale. Iar implicațiile merg dincolo de simple preferințe – vorbim despre riscul dezinformării și despre cum algoritmii modelează tăcut opiniile noastre.

Educație vizuală sau dorință declarativă?

Conform studiului realizat pe un eșantion de peste 1.200 de respondenți, 67% dintre români spun că sunt atrași de conținutul educațional. La prima vedere, pare un rezultat încurajator, dar când privim mai atent ce tipuri de formate preferă acești utilizatori, începem să ne întrebăm dacă dorința exprimată e una sinceră sau mai degrabă un reflex social acceptabil.

Doar 14% dintre respondenți urmăresc constant emisiuni sau podcasturi de lungime medie, în timp ce 25% consumă videoclipuri scurte și dinamice, iar 34% preferă conținutul vizual, adică imagini. Așadar, întrebarea devine legitimă: cum putem livra educație reală într-un videoclip de două minute sau printr-o imagine cu text suprapus?

Platforme ca YouTube oferă numeroase resurse educative, dar românii par a se orienta spre TikTok, o rețea cunoscută mai degrabă pentru conținutul de divertisment și provocările virale. Pe fondul acestui contrast, putem suspecta că răspunsul favorabil educației e mai degrabă o dorință idealizată decât o realitate de consum.

Distribuim ce nu urmărim: paradoxul social media

Studiul arată un paradox interesant: distribuim masiv conținut educațional sau informativ, dar nu îl și consumăm. Aproximativ 22% dintre cei care dau share la materiale educaționale recunosc că, în realitate, nu le urmăresc. În cazul știrilor, 42% dintre distribuitori admit același lucru.

De ce facem asta? Motivațiile sunt multiple: unii se identifică cu mesajul, alții vor să impresioneze cercul social sau pur și simplu distribuie pentru a participa la un concurs. Oricare ar fi motivul, rezultatul este același: distribuirea de informații pe care nu le înțelegem sau nu le verificăm contribuie direct la propagarea dezinformării.

Mai mult, conținutul educațional reprezintă doar 30% din ceea ce românii distribuie. Pe următoarele locuri se află divertismentul (18%), materialele amuzante (16%) și știrile (14%). Așadar, chiar și în actul de a da share, educația pierde teren în fața conținutului relaxant sau superficial.

Diferențele de gen accentuează aceste tendințe. Femeile preferă mai mult conținutul educațional și motivațional, în timp ce bărbații se orientează către sport și știri. Aceste alegeri sunt influențate, spun specialiștii, de procesul de socializare și de tiparele culturale în care fiecare gen este crescut și educat.

Fake news și algoritmi: combinația periculoasă

Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului vine din comparația între percepția românilor asupra propriei capacități de a detecta fake news și realitatea europeană. 70% dintre tinerii români (18–30 ani) sunt convinși că pot recunoaște știrile false. În contrast, media europeană e de doar 36%. Asta ne arată o tendință de supraevaluare periculoasă, care, combinată cu lipsa de verificare și cu algoritmii care personalizează excesiv conținutul, poate duce la formarea unor convingeri rigide și incorecte.

Algoritmii rețelelor sociale îți arată în mod repetat conținut care îți confirmă ideile, reducând expunerea la alte perspective. În acest fel, bula informațională în care trăiești se întărește cu fiecare scroll, și ajungi să crezi că toată lumea gândește ca tine. Fără o gândire critică bine dezvoltată, utilizatorii devin captivi ai propriilor prejudecăți, alimentate de sistemele care le cunosc interesele mai bine decât ei înșiși.

Pentru a naviga mai sigur în acest ecosistem digital, e esențial să înveți să analizezi sursa unei informații, să recunoști manipulările emoționale, să folosești unelte de verificare a imaginilor și videoclipurilor și să te antrenezi constant în evaluarea obiectivă a conținutului. Doar așa poți transforma un scroll inutil într-un act de învățare reală.

Așadar, chiar dacă românii declară că iubesc educația, în realitate, consumul masiv de conținut scurt, superficial și emoțional îi expune riscului de dezinformare și manipulare. Este momentul să renunți la „like”-ul automat și să începi să analizezi ceea ce distribui. Educația adevărată cere timp, atenție și discernământ – nu doar un swipe grăbit.