Tehnologie

TikTok, ”o problemă de siguranță națională”. De ce ar putea fi interzis în România, în ce condiții

TikTok a fost și rămâne deja de câțiva ani subiectul unor preocupări semnificative de securitate națională în mai multe țări din lume, atât democratice, cât și absolutiste, din cauza naturii și volumului datelor pe care le colectează de la utilizatorii săi.

TikTok este o platformă deținută de compania chineză ByteDance. Ea a atras atenția pentru modul în care gestionează și stochează datele personale ale utilizatorilor, inclusiv informații despre localizare, istoricul de navigare și preferințele personale. Aceste informații pot fi valoroase pentru actorii statali, în scopuri de spionaj sau manipulare.

Un alt motiv de îngrijorare este legat de influența pe care TikTok o poate avea asupra opiniei publice și a procesului democratic. Algoritmul său puternic de recomandare poate fi utilizat pentru a promova anumite puncte de vedere sau informații, influențând astfel opiniile și comportamentele utilizatorilor. Această capacitate de influență poate fi exploatată de guverne străine sau alte entități pentru a răspândi dezinformare sau propaganda.

În plus, legăturile dintre TikTok și guvernul Chinei sunt un motiv de îngrijorare major. Există temeri că guvernul chinez ar putea obliga ByteDance să împărtășească datele utilizatorilor sau să influențeze conținutul difuzat pe platformă. Legislația chineză, cum ar fi Legea Securității Cibernetice din 2017, obligă companiile să coopereze cu cererile guvernamentale de date, ceea ce ridică preocupări privind posibilitatea ca datele utilizatorilor să fie accesate de guvernul chinez.

Toate aceste aspecte contribuie la percepția că TikTok ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, în special în contextul tensiunilor geopolitice și a competiției pentru influență digitală la nivel global. Aceste preocupări au dus la acțiuni de reglementare și chiar la interzicerea aplicației în unele țări.

Citește și: Adio, TikTok, pentru acești angajați! Salariații care au la dispoziție 30 de zile pentru a șterge aplicația  

Țările care au introdus restricții pentru TikTok sau au interzis complet aplicația

Interdicțiile TikTok sunt variate în funcție de regiune și se aplică în diverse moduri. Printre țările care au implementat interdicții parțiale sau totale se numără Afganistan, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Franța, India, Letonia, Olanda, Norvegia, Pakistan, Nepal, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii. Majoritatea acestor interdicții se concentrează pe interzicerea instalării și utilizării TikTok pe telefoanele de serviciu ale angajaților din Guvern sau pe dispozitivele oficiale ale instituțiilor guvernamentale.

În cazul Nepalului, interdicția a fost impusă deoarece guvernul a considerat că platforma perturba armonia socială și promova conținut indecent. Guvernul nepalez a cerut, de asemenea, companiilor de social media să se înregistreze și să deschidă un birou de legătură în Nepal, să plătească taxe și să respecte legile și reglementările țării.

Pe de altă parte, în Afganistan și Pakistan, TikTok a fost interzis complet, cu justificarea că aplicația promovează un conținut indecent și imoral. De asemenea, în Statele Unite, multe state au interzis TikTok pe dispozitivele guvernamentale, iar Montana a devenit primul stat care a interzis complet aplicația.

Interdicții parțiale, unde TikTok a fost interzis pe dispozitivele guvernamentale sau de lucru, se întâlnesc și în Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Uniunea Europeană, Franța, Letonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Taiwan, Marea Britanie și în alte regiuni. Aceste interdicții reflectă îngrijorările legate de securitatea datelor și potențialele riscuri de spionaj.

Citește și: Primul stat care a interzis oficial Tik Tok. Compania ripostează și intentează proces

TikTok, o problemă de siguranță națională în România

Pavel Popescu este vicepreședintele ANCOM, iar într-o intervenție la Digi24 a adus mai multe argumente pentru carea platforma TikTok ar trebuit interzisă cel puțin pe telefoanele angajaților din instituțiile statului. Cu toate acestea, dovezile identificate reprezintă motive serioase pentru care platforma ar trebui interzisă și pe dispozitivele oamenilor obișnuiți.

„Le recomand tuturor românilor să nu își instaleze TikTok. Există dovezi clare că acea aplicație folosește datele într-un mod negativ”, a spus vicepreședintele ANCOM pentru sursa citată. „Tik Tok este o problemă de siguranță națională. Este o aplicație nu doar nocivă, dar mai mult de atât, există dovezi tehnice că datele se duc și sunt folosite în niște servere de alte guverne. În România, pe acest subiect au existat niște recomandări foarte clare cu privire la folosirea acestei aplicații”, a adăugat vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Citește și: TikTok, interzis în România: autoritățile intră în ”lupta” globală împotriva aplicației chinezești

În contextul în care TikTok este o aplicație care a fost deja interzisă în mai multe țări de pe mapamond, într-o măsură mai mică sau mai mare, Pavel Popescu este de părere că ar trebui să se întâmple același lucru și în țara noastră.  „Cu siguranță. Este o decizie care se ia politic, care nu mă privește în momentul de față. Ce pot să vă spun este că avem nevoie de curaj”, spune vicepreședintele ANCOM. „Platformele sociale s-au transformat într-o mare de content imposibil de manageriat”, este de părere oficialul.

„Avem nevoie de curaj si mai mult decât orice argument tehnic, vă spun ca tată, că platformele sociale s-au transformat într-o mare de content aproape imposibil de manageriat. Și nu doar Tik Tok-ul. În condițiile în care eu ca tată îmi deschid o aplicație, în condițiile în care eu nu am o lege, știu că este în discuție cea cu privire la consimțământ și salut această initiațivă legislativă a fostei mele colege Nicoleta Pauliuc, trebuie să ai o vârstă în condițiile în care contentul arată cum arată, adică un copil care are dexteritatea de a face absolut orice pe internet are parte de content sexual foarte explicit pe orice platformă, nu mai vorbesc de limbajul explicit”, a concluzionat vicepreședintele ANCOM.