Te face mai deștept sau mai prost? Experții avertizează asupra efectelor AI asupra inteligenței umane

Deși inteligența artificială a devenit omniprezentă în viețile noastre, de la muncă până la divertisment, specialiștii trag un semnal de alarmă îngrijorător: s-ar putea ca AI să nu ne ajute să devenim mai deștepți, ci dimpotrivă, să contribuie la degradarea capacităților noastre cognitive.

Un nou val de analize și studii recente scoate la iveală un paradox major: folosirea excesivă a AI în sarcinile zilnice ar putea eroda abilitățile de gândire critică și memoria umană. Un articol publicat în *Frontiers in Psychology* atrage atenția că utilizarea regulată a inteligenței artificiale riscă să ducă la atrofierea capacităților cognitive. Ironia supremă este că, în procesul de editare a studiului, autorii au folosit chiar ChatGPT pentru a face corecturi.

Un alt studiu, semnat de Michael Gerlich de la Swiss Business School și publicat în *Societies*, vorbește despre „costurile cognitive ale dependenței de unelte AI„. Gerlich oferă exemplul sectorului medical, unde automatizarea adusă de AI a crescut eficiența, dar a redus implicarea umană în analiza critică, ceea ce, pe termen lung, poate afecta calitatea deciziilor clinice.

Pe scurt, atunci când lăsăm AI-ul să gândească în locul nostru, creierul nostru intră într-un fel de „mod economic”, pierzându-și antrenamentul zilnic. Și, având în vedere binecunoscuta regulă „use it or lose it” din neuroștiințe, impactul asupra inteligenței colective nu este deloc de ignorat.

De la „cutie magică” la dependență: riscurile percepției greșite asupra AI

Un alt factor de risc major identificat de specialiști este percepția eronată asupra capabilităților AI. Mulți utilizatori, mai ales din generațiile tinere, ajung să considere AI-ul o entitate aproape conștientă. Un studiu recent arată că un sfert dintre reprezentanții Generației Z cred că AI-ul este deja „conștient”.

Această credință falsă este alimentată de limbajul de marketing utilizat în industrie, plin de termeni precum „deep learning”, „reasoning” sau „inteligență generală artificială”, care sugerează că AI-ul poate raționa la fel ca un om. În realitate, AI-ul este doar un set complex de algoritmi capabil să analizeze rapid cantități mari de date și să genereze răspunsuri plauzibile, fără a înțelege cu adevărat ceea ce produce.

Problema este că, tratând AI-ul ca pe o „cutie magică”, ajungem să externalizăm nu doar munca grea, ci și procesul gândirii critice. Expertul Michael Gerlich avertizează că este extrem de dificil să rămâi critic atunci când soluțiile rapide sunt atât de tentante. Fără o disciplină mentală clară, riscăm să devenim din ce în ce mai dependenți de aceste sisteme, pierzându-ne propria capacitate de analiză și judecată.

AI-ul nu este singurul vinovat, dar accelerează un trend periculos

Deși AI-ul joacă un rol important în această degradare cognitivă, experții subliniază că nu este singurul factor. Analizele arată că declinul inteligenței medii în țările occidentale a început încă din anii ’80, într-o perioadă de mari schimbări socio-economice. Reducerea finanțării pentru școli publice, marginalizarea profesorilor și închiderea programelor de alimentație pentru copii au creat un mediu propice pentru scăderea nivelului educațional general.

Cu toate acestea, AI-ul adaugă o nouă dimensiune problemei: posibilitatea tricherii rapide și ușoare în școli și universități. Povestirile profesorilor despre cum AI-ul este folosit pentru a trișa la examene și proiecte devin tot mai numeroase și mai alarmante. Deși tehnologia nu a inițiat declinul, este clar că îi accelerează ritmul într-un mod care poate avea efecte devastatoare asupra viitoarelor generații.

Așadar, în loc să tratăm AI-ul ca pe o soluție infailibilă, e esențial să păstrăm un echilibru sănătos. Utilizează AI-ul ca pe un instrument, nu ca pe o cârjă intelectuală. Gândește critic, pune întrebări și nu lăsa confortul să înlocuiască antrenamentul mental de care creierul tău are atâta nevoie.