Țara din Europa care dă lecții României când vine vorba de digitalizare. Interacțiunea cu instituțiile statului, 24 din 24 de ore, 7 zile din 7

Într-un colț nordic al Europei, o țară cu puțin peste un milion de locuitori reușește ceea ce România încă visează: interacțiune complet digitală cu statul, fără cozi, dosare sau drumuri inutile. Estonia este, în prezent, singurul stat din lume în care toate serviciile publice sunt digitalizate. De la naștere până la moarte, estonienii își gestionează viața administrativă online, cu un telefon sau laptop și câteva click-uri. Fie că este vorba despre plata taxelor, consultații medicale sau vot, totul este accesibil 24/7.

Acest model funcțional, simplu și eficient ridică întrebări incomode pentru România, unde „dosarul cu șină” încă simbolizează relația cetățeanului cu statul. Transformarea Estoniei nu a fost una miraculoasă, ci rezultatul unei viziuni clare, asumate politic și urmată cu consecvență timp de peste trei decenii. A fost nevoie de curaj, educație digitală și o arhitectură tehnologică gândită să funcționeze pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă sau resurse.

Ce face din Estonia un model unic de stat digital

După desprinderea de URSS, Estonia a decis să se specializeze în IT, considerând că digitalizarea poate fi un vector de dezvoltare și eficiență administrativă. Rezultatul? Astăzi, poți încheia un divorț online, deschide o firmă în 15 minute și semna digital aproape orice document. Aproximativ 2% din PIB-ul Estoniei este economisit doar datorită semnăturii digitale, iar statul se laudă cu o generație de tineri care nu au cunoscut niciodată birocrația clasică.

Un episod important în acest drum a fost atacul cibernetic din 2007, care a forțat autoritățile să investească masiv în securitate digitală. Din 2017, Estonia are o ambasadă digitală în Luxemburg, unde sunt stocate copii ale bazelor sale de date naționale. La Tallinn se află și centrul NATO pentru apărare cibernetică, semn că micul stat baltic este un lider global în acest domeniu.

Dar cel mai important ingredient al succesului estonian este educația digitală. Copiii încep să folosească aplicații digitale încă din primii ani de școală, iar accentul este pus nu doar pe tehnologie, ci pe formarea gândirii critice. Astfel, școala estoniană este în topul clasamentelor PISA în Europa, iar statul produce start-up-uri și unicorni tehnologici într-un ritm de invidiat – deja sunt 10 la număr.

Lecția pentru România: digitalizarea nu e PDF și scanări

Victor Guzun, fost ambasador moldovean în Estonia și actual expert în politici digitale, explică tranșant diferențele dintre digitalizare reală și cosmetizări birocratice. România, spune el, trebuie să înțeleagă că a transforma un document de hârtie în PDF nu înseamnă digitalizare. Soluțiile digitale trebuie să fie intuitive, să rezolve probleme concrete, să elimine etapele inutile și să ofere acces egal tuturor cetățenilor, indiferent dacă trăiesc în București, într-un sat izolat sau în diaspora.

Un exemplu elocvent este votul online: în Estonia, peste 50% din cetățeni votează astfel, fără incidente majore. Securitatea sistemului este dublată de simplitate și de redundanțe inteligente: dacă votezi de mai multe ori online, se înregistrează doar ultima opțiune, iar votul fizic anulează votul digital. Astfel, este aproape imposibil de manipulat rezultatul.

Guzun subliniază și faptul că pensionarii estonieni sunt, paradoxal, cei mai mari fani ai digitalizării, tocmai pentru că aceasta le simplifică viața și îi scutește de drumuri obositoare. Condiția? Să existe soluții gândite pentru nevoile lor – clare, simple, accesibile de pe telefon.

România poate reuși, dar are nevoie de voință politică și coordonare

Transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate. România a promis, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, că va aloca cel puțin 22% din fonduri digitalizării. Dar implementarea este haotică, cu platforme care nu comunică între ele, fără o coordonare clară între instituții. Exemplul Estoniei arată că digitalizarea funcționează doar dacă este prioritate națională, scoasă din sfera disputelor politice.

Ucraina este alt exemplu recent: în plin război, țara vecină a reușit să-și transforme administrația într-un model digital european, datorită unei coordonări ferme și a numirii unor responsabili dedicați în fiecare minister și regiune. Argumentul că România are o populație prea mare nu ține: capacitățile tehnologice actuale pot susține milioane de utilizatori simultan, iar românii au deja competențele necesare pentru a interacționa cu servicii digitale, dacă acestea sunt bine construite.