Securitatea cibernetică a românilor și reacția la atacurile digitale, reglementată prin lege. Ce înseamnă schimbarea pentru români

România face un nou pas în consolidarea apărării digitale, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență care actualizează măsurile privind securitatea cibernetică. Camera Deputaților a aprobat actul normativ în comisii, iar votul final în plen este programat pentru ziua următoare. Scopul principal al noii reglementări este de a adapta legislația națională la directivele europene și de a întări capacitatea statului de a reacționa la atacuri informatice din ce în ce mai sofisticate.

Legea introduce amenzi semnificative și extinde responsabilitățile în domenii critice, precum energie, infrastructură digitală, cercetare sau chiar domeniul spațial. În același timp, ea scoate la iveală o problemă sensibilă: tratamentul inegal aplicat instituțiilor publice, față de mediul privat, în ceea ce privește standardele de protecție și responsabilitate.

Ce prevede noua ordonanță privind securitatea cibernetică

Documentul adoptat de deputați include o serie de amendamente care vizează atât operatorii privați, cât și entitățile din sectorul public. Printre cele mai relevante modificări se numără:

Aplicarea extinsă a măsurilor de securitate în sectoare vitale precum energie, spațiu, apărare, cercetare, comunicații sau sănătate.
Introducerea unor sancțiuni drastice , cu amenzi de până la 600.000 de lei, aplicabile în cazul încălcărilor grave și repetate ale obligațiilor legale.
Sancționarea obstrucționării activităților de control și monitorizare efectuate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Consolidarea rolului DNSC , care primește mai multe atribuții în prevenirea și gestionarea incidentelor cibernetice la nivel național.

Prin această legislație, România se aliniază cerințelor europene prevăzute în NIS2 – Directiva UE privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, consolidând infrastructura de apărare digitală a statului și a mediului economic.

Reacții diferite din partea partidelor politice

Deputatul PNL Eduard Mititelu a susținut public ordonanța, afirmând că aceasta este esențială pentru protejarea cetățenilor într-un context digital tot mai vulnerabil. El a evidențiat faptul că provocările cibernetice apar constant în sectoare-cheie, iar legislația trebuie să permită statului să intervină eficient și proactiv.

Pe de altă parte, reprezentantul USR, Radu Mihaiu, a criticat textul legii pentru că ar favoriza instituțiile publice printr-un regim de derogări. El a subliniat că, în timp ce mediul privat este obligat să adopte măsuri stricte de protecție, autoritățile statului sunt scutite de responsabilitate în cazul breșelor. Potrivit acestuia, legea nu include prevederi clare care să tragă la răspundere funcționarii sau administratorii sistemelor publice în cazul unui atac cibernetic reușit.

Ce înseamnă pentru români această schimbare

Pentru utilizatorii obișnuiți de servicii digitale, impactul legii se va resimți mai puțin direct, dar importanța este majoră. În esență, românii ar trebui să beneficieze de:

Servicii digitale mai sigure , fie că este vorba de plăți online, acces la date medicale sau interacțiuni cu administrația publică;
O reacție mai rapidă și mai eficientă din partea autorităților în cazul unor atacuri majore, precum cele de tip ransomware sau phishing în masă;
Un cadru legal care protejează mai bine infrastructura digitală a țării, de care depind tot mai multe aspecte din viața de zi cu zi.

Totuși, criticii legii avertizează că fără o aplicare echitabilă a normelor între stat și privat, sistemul rămâne vulnerabil. Mai mult, lipsa unor mecanisme clare de răspundere pentru entitățile publice ar putea perpetua ineficiența și lipsa de transparență în gestionarea incidentelor cibernetice.