Românii și rețele sociale. Cum am ajuns să renunțăm la Facebook, Instagram și TikTok într-un ritm surprinzător de alert

Un număr tot mai mare de români aleg să renunțe la rețelele sociale, într-un ritm surprinzător de alert. Deși peste 17 milioane de români folosesc cel puțin o platformă socială, mulți dintre ei încep să își reevalueze relația cu aceste servicii, căutând alternative mai sănătoase pentru interacțiunea socială și timpul liber.

Tendința de renunțare la rețelele sociale

În ciuda creșterii numărului de utilizatori Facebook în România, care a ajuns la 12,3 milioane în 2025, există o mișcare tot mai vizibilă de retragere din mediul digital. Instagram și TikTok, de asemenea, au înregistrat cifre impresionante, însă mulți utilizatori consideră că aceste platforme nu mai aduc valoare reală vieții lor.

Potrivit unor utilizatori activi de pe forumurile online, motivele principale pentru care renunță la rețelele sociale includ:

Lipsa timpului: Mulți români consideră că petreceau ore întregi pe rețele fără un scop precis.
Scăderea productivității: Utilizarea excesivă a social media a devenit o distragere constantă.
Dependența: Unii au observat că rețelele sociale le afectează starea emoțională și interacțiunile reale.
Goana după validare: Creșterea fenomenului de „celebritate digitală” i-a făcut pe unii utilizatori să își pună întrebări asupra sensului acestui tip de expunere.
Expunerea excesivă: Mulți simt că viața lor privată nu mai este atât de privată și preferă să mențină relațiile personale într-un cadru mai restrâns.

Cum scapă românii de rețelele sociale

Specialiștii recomandă mai multe metode pentru reducerea dependenței de rețelele sociale, inclusiv:

Ștergerea aplicațiilor de pe telefon pentru a reduce tentația de verificare constantă.
Stabilirea unor limite de timp pentru utilizarea rețelelor, alocând doar câteva minute pe zi.
Înlocuirea timpului petrecut pe social media cu activități fizice, hobby-uri sau interacțiuni față în față.
Utilizarea unor aplicații care blochează accesul la rețele sociale în anumite momente ale zilei.
Planificarea unor ieșiri regulate cu prietenii și familia pentru a înlocui interacțiunile digitale cu cele reale.

Impactul asupra stilului de viață

Pentru mulți dintre cei care au ales să renunțe la rețelele sociale, schimbarea a adus beneficii importante, inclusiv:

Mai mult timp liber: O mare parte dintre utilizatori au observat că pot investi timpul economisit în activități mai productive sau relaxante.
Îmbunătățirea stării de bine: Evitarea fluxului constant de informații și comparația cu alții au dus la o mai bună stare emoțională.
Mai puțin stres: Reducerea interacțiunilor online a eliminat o sursă majoră de presiune socială.
O mai bună concentrare: Fără întreruperi constante din partea notificărilor, mulți au observat că reușesc să se concentreze mai bine la sarcinile zilnice.

Fenomenul de renunțare la rețelele sociale ia amploare în România, pe măsură ce utilizatorii conștientizează impactul negativ pe care aceste platforme îl pot avea asupra vieții lor. În timp ce unii aleg să se deconecteze complet, alții încearcă să își reducă treptat timpul petrecut online. Indiferent de motivație, tendința sugerează o schimbare semnificativă în modul în care românii percep și folosesc rețelele sociale. Cu o mai mare preocupare pentru sănătatea mentală și echilibrul între viața digitală și cea reală, este posibil ca acest trend să continue și în anii următori.