România în Schengen complet, inclusiv cu granițele terestre, de la 1 ianuarie 2025. Tot ce trebuie să știi despre decizia istorică

După 12 ani de amânări și negocieri intense, România și Bulgaria au primit undă verde pentru aderarea completă la spațiul Schengen, inclusiv cu granițele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie, anunțată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, reprezintă un moment istoric, marcând integrarea deplină a celor două state în zona de liberă circulație europeană.

Contextul unei decizii mult așteptate

Ani la rând, România și Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, însă au întâmpinat opoziție din partea unor state membre, precum Olanda și Austria. Motivul invocat inițial a fost corupția și problemele legate de migrația ilegală, ceea ce a dus la amânări repetate.

Decizia recentă vine după ani de eforturi diplomatice și negocieri intense. În noiembrie 2024, la Budapesta, România și Bulgaria au semnat un acord cu Austria și Ungaria, punând bazele aderării totale. Austria, care a blocat anterior procesul, a renunțat la veto-ul său după ce a constatat reducerea semnificativă a migrației ilegale și a fost convinsă de progresele făcute de cele două țări.

„Este un moment istoric pentru întreaga Europă, dar mai ales pentru cetățenii români și bulgari care au așteptat prea mult timp această decizie”, a declarat Sándor Pintér, ministrul ungar al afacerilor interne.

Ce presupune aderarea completă la Schengen

Începând cu 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria vor elimina controalele la frontierele terestre interne cu celelalte state membre Schengen, ceea ce înseamnă că cetățenii și mărfurile vor putea circula liber, fără opriri sau verificări suplimentare. Acest pas vine în completarea aderării aeriene și maritime, implementate la finalul anului 2023.

Cu toate acestea, în conformitate cu acordurile semnate, România și Bulgaria vor introduce controale aleatorii la frontierele terestre pentru o perioadă de șase luni. Aceste măsuri temporare, bazate pe analize de risc, sunt conforme cu regulamentele Schengen și sunt deja aplicate de state precum Germania, Franța sau Austria.

Ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că aceste controale vor avea rolul de a preveni migrația ilegală și de a consolida securitatea internă. „Obiectivul nostru este să dispară cozile de TIR-uri din vămi și să asigurăm o trecere fluentă și sigură la granițe”, a declarat acesta.

Beneficii economice și sociale ale integrării totale

Intrarea în Schengen cu granițele terestre aduce o serie de avantaje semnificative pentru România:

Fluidizarea traficului la frontiere
Eliminarea controalelor terestre va reduce semnificativ timpii de așteptare la granițele cu Ungaria și Bulgaria, ceea ce va facilita transportul de mărfuri și va susține dezvoltarea economică.
Atragerea de investiții străine
Integrarea completă în Schengen sporește atractivitatea României pentru investitori, oferind acces mai facil la piețele europene și creând condiții favorabile pentru comerțul internațional.
Creșterea mobilității cetățenilor
Românii vor putea călători fără restricții sau controale suplimentare la granițele terestre din zona Schengen, ceea ce va simplifica atât deplasările personale, cât și cele profesionale.
Consolidarea securității naționale și europene
România a demonstrat că are una dintre cele mai pregătite Poliții de Frontieră din Europa, contribuind activ la securizarea frontierelor externe ale UE. Eliminarea granițelor interne nu va afecta siguranța, ci va întări cooperarea europeană.

Etapele deciziei și negocierilor

Drumul către această decizie a fost unul lung și complicat. Încă din 2010, România și Bulgaria au fost evaluate și declarate pregătite tehnic pentru a deveni membre Schengen. Cu toate acestea, procesul a fost blocat de mai multe ori, din diverse motive politice și economice.

În decembrie 2022, veto-ul Austriei și Olandei a reprezentat o lovitură puternică, însă negocierile ulterioare au dus la un compromis: aderarea în doi pași. Astfel, în martie 2023, România și Bulgaria au intrat parțial în Schengen, cu granițele aeriene și maritime, deschizând calea pentru integrarea completă.

Acordul final din 2024, susținut de Austria și Ungaria, a fost decisiv. Pe 12 decembrie 2024, Consiliul JAI a aprobat oficial ridicarea controalelor terestre, marcând sfârșitul unei perioade de incertitudine.

Ce urmează după 1 ianuarie 2025

Deși eliminarea controalelor la frontierele terestre este o realizare importantă, România va continua să implementeze măsuri pentru a menține securitatea și a gestiona migrația. Controalele aleatorii vor rămâne o practică standard pentru o perioadă limitată, însă acestea nu vor afecta libertatea de circulație.

Pe termen lung, România intenționează să joace un rol activ în consolidarea spațiului Schengen, contribuind la securitatea europeană și la dezvoltarea economică.

Aderarea completă la Schengen este o realizare istorică pentru România, marcând un pas important spre integrarea deplină în Uniunea Europeană. De la 1 ianuarie 2025, granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria vor deveni o amintire, deschizând noi oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Este o victorie pentru România, dar și pentru Europa, care devine mai unită și mai conectată. Pentru cetățenii români, acest moment simbolizează o recunoaștere a eforturilor și progreselor făcute de-a lungul anilor, demonstrând că locul țării noastre este pe deplin în inima Europei.