România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European
Într-un interviu acordat exclusiv pentru Playtech.ro, Victor Negrescu a explicat problemele structurale care frânează digitalizarea României și efectele acestora asupra competitivității economice.
Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie tratată ca un slogan menit să dea bine în discursul public, ci ca un proces cu profunzime, capabil să schimbe fundamental modul în care statul funcționează și interacționează cu cetățenii.
Banii europeni, doar cu o birocrație simplificată
În prezent, România suferă din cauza unei abordări fragmentate: proiectele finanțate cu bani europeni sunt implementate izolat, fără interoperabilitate, iar administrațiile locale cumpără soluții digitale care nu comunică între ele.
Negrescu este, de altfel, de părere că adevărata transformare digitală ar trebui să simplifice birocrația, să reducă costurile și să facă serviciile publice mai rapide și mai accesibile. În lipsa unei coordonări naționale și a unor standarde unitare, însă, aceste obiective rămân doar pe hârtie.
El atrage atenția și asupra unei carențe grave de competențe digitale, atât la nivelul cetățenilor, cât și în rândul profesorilor sau al funcționarilor publici. Deși tinerii folosesc inteligența artificială, mulți dascăli nu știu să o integreze în mod profesional în procesul educațional.
Echipamente achiziționate pe bani europeni, de slabă calitate
România nu folosește eficient fondurile europene destinate creșterii competențelor digitale, iar echipamentele achiziționate, precum tabletele pentru elevi, sunt de slabă calitate și nu beneficiază de un plan coerent de înnoire. Această lipsă de viziune duce la scăderea productivității și descurajează investitorii.
Victor Negrescu avertizează, în egală măsură, că digitalizarea deficitară are un cost direct pentru stat, dar și un impact strategic pe termen lung: România riscă să piardă startul în domenii inovative precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.
Deși există oameni și companii performante în țară, la nivel instituțional predomină haosul și lipsa unui plan unitar. În plus, statul nu reacționează adecvat la noile amenințări digitale, de la deepfake-uri și manipulare online până la atacuri cibernetice.
INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool”
Playtech: Cât de gravă este problema educației digitale în România, reprezintă un factor în viteza lentă de digitalizare a serviciilor instituționale din România, interacțiunea cu autoritățile?
Victor Negrescu: Digitalizarea nu trebuie să fie un cuvânt cheie rostit de politicieni care să arate că sunt cool sau adaptați. Transformarea digitală trebuie să reprezinte un proces care poate transforma o țară. Și contează principiile pe care se bazează această formare digitală. Digitalizarea ar trebuie să facă ca lucrurile să se întâmple mai rapid, mai ieftin, mai ușor, iar cetățeanul să vadă că digitalizarea îi face viața mai ușoară. Și că relația cu statul e mult mai directă.
Problema pe care noi o întâmpinăm este că noi transpunem procese care există în prezent în sistemul digital, dar menținând nivelul de birocrație. Adică, dacă ai nevoie acum de trei avize, și în format digital ai nevoie tot de trei avize, de trei persoane care, eventual, semnează digital un anumit document.
Dar nu este vorba despre asta, digitalizarea trebuie să scurteze circuitul documentelor și să ofere o aplicabilitatea mai ușoară pentru cetățean. Nu avem o coordonare eficientă a acestui proces.
Avem mii de proiecte, multe pe bani europeni, care sunt izolate și nu sunt conectate între ele. Și în sensul acesta, eu solicit public ca la nivelul Administrației Prezidențiale să existe un consilier responsabil de zona digitală. La fel de bine cred că Agenția care se ocupă de digitalizare în România trebuie dotată cu mai multe capacități normative pentru a coordona acest proces și pentru a nu mai lăsa acest proces la voia întâmplării sau la nivelul fiecărui minister. Finanțele fac ceva, MAI afce ceva, autoritățile locale investesc în digitalizare, dar nu într-o manieră coordonată.
Și vă dau un exemplu. Din PNRR am avut niște graturi, undeva la 50.000 de euro, unele mai mari, pentru a face digitalizare. Și fiecare primărie a accesat banii și a cumpărat tot felul de instrumente digitale care nu sunt conectate între ele, nu sunt interoperabile, nimeni nu a aplicat standarde de referință. Și asta în contextul în care puteai face totul foarte simplu: puteai să creezi un fel de cloud, special pentru aplicații disponibile autorităților locale. Ofereai autorităților locale ocazia să achiziționeze, la preț redus, folosirea acelor tehnologii. Și, acele tehnologii erau interoperabile și procesul se întâmpla mult mai repede.
Nu trebuia să inventeze, fiecare administrație în parte, tot procesul. Iar nouă ne trebuie business manageri, responsabili, în zona publică, care să coordoneze acest proiect, specialiști în zona asta tehnică, care să facă ca acest proces să fie real, palpabil. Și cred că acest proces trebuie să fie mult mai rapid pentru că e o oportunitate pe care riscăm să o ratăm.
Absența digitalizării înseamnă costuri mai ridicate pentru statul român. Iar în contextul acesta în care vorbim de reducerea cheltuielilor, digitalizarea poate fi o rezolvare.
Am amici care se plâng, de exemplu, la permise, la tot ce ține de mașini, că totul se petrece digital. Nu neapărut sunt afoni tehnic, dar nu sunt nici hackeri. Și se plâng că merge foarte prost sistemul… ANAF-ul, SPV-ul, cade la câteva zile. Avem și o educație digitală scăzută. Care e soluția?
Vorbim de două probleme diferite. Una este despre ce face statul, și aici este nevoie ca acele sisteme digitale proiectate să fie ușor de folosit. E important acest lucru. Eu mi-aș dori, după modelul Estoniei, cu cardul de identitate digital să intri, foarte simplu, pe un portal personal unde să ai acces pe absolut orice. De la plata taxelor, plata amenzilor, până la documentele de identitate. Asta înseamnă la un click distanță. Nu inseamnă zece portale diferite.
Plecând de la chestiunea aceasta, avem și o mare carență, avem o mare provocare, în ceea ce însemnă nivelul de competențe digitale. (…) Pentru că a avea competențe digitale nu înseamnă să știi să te joci, înseamnă să știi cum funcționează aceste mecanisme. De exemplu, să înțelegi că atunci când apare întrebarea cu privire la folosirea datelor tale, tu să înțelegi că aceste date cum sunt folosite. Să știi cum să îți protejezi parola. Să știi că, într-adevăr, elemente de securitate tocmai pentru nu a avea probleme cu privire la accesul la datele bancare sau financiare. (…)
Aici, cred că noi nu folosim adecvat resursele europene. Am votat pentru ca România să primească mai mulți bani pe zona de educație, am venit cu amendamentul aprobat de Parlamentul European pentru ca 10% din PNRR să meargă spre educație. România are 3 miliarde de euro, ori eu nu văd acești bani transferați în creșterea competențelor și îmbunătățirea nivelului educațional.
S-au cumpărat tablete pentru copii… Care sunt, să zicem, cel puțin proaste…
Și acest sistem e important. Eu, în pandemie, am dezvoltat o tehnologie în sensul acesta și am pus-o la dispoziție gratuit pentru mii de tineri din toată țara. Însă acest proces, al achiziției, trebuie gândit printr-o înnoire permanentă. Noi cumpărăm astăzi un calculator, dar peste trei ani nu mai este eficient. Deci care e modalitatea prin care tu poți să reînnoiești această tehnologie într-o manieră coerentă? Să ai o resursă și o resursă umană adecvată pentru că apar tot felul de probleme.
De exemplu, mă întâlnesc cu tineri și îi întreb câți dintre ei folosesc intrumente de inteligență artificială. Și toți, dar abolsut toți, ridică mâna. Ceea ce mă bucură. Dar îi întreb și pe profesori și remarc că foarte puțini ridică mâna. Iar asta pentru că nu știu să le folosească într-o manieră eficientă, profesional. Iar aici noi trebuie să ne asigurăm că și sistemul educațional ține pasul.
Nu vorbim nici de educația continuă, unde România are rata cea mai mică de acces a angajaților la cursuri de formare continuă. Nu cursuri care sunt legate de distracție. (…) Dar avem probleme legate de acest domeniu, pentru că scade competența, scade productivitatea și investitorii nu vor mai fi atrași de România.
Noi avem o problemă reală nu doar de ce înseamnă componenta bugetară, avem o problemă reală în ceea ce înseamnă creșterea economică pe termen lung a României și competitivitatea reală. Dar ca să vină la noi în țară, vine să găsească ceva.
Fie găsește un sistem de taxare eficient, fie o resursă umană calificată, fie un mediu legislativ care să îi permită să se dezvolte rapid. Mai ales în tehnologii inovative. Iar astăzi, România nu mai oferă nimic. Până acum aveam fiscalitatea vantajoasă pentru zona de IT, am distrus-o, și aici am distrus-o… Am văzut cum au crescut costurile pentru angajați în domeniul IT, dar avem o problemă… (…)
Nu ținem pasul cu ce se întâmplă astăzi. (…) Pe zona de crypto, pe zona de folosire inteligența artificială, îți trebuie avize peste avize. (…) Am pierdut startul față de alte state.
Trebuie să ne concentrăm mai mult pe aceste subiecte. Avem cel mai mare buget anual, 200 de miliarde de euro, (buget UE, n. red.) pentru acest subiect. Multe fonduri sunt pe zona de digital, pe zonă de competență. (…)
Playtech: Cât de mari sunt discrepanțele între nivelul de securitate digitală a instituțiilor din România față de restul țărilor din Europa de Est și de Occident?
Victor Negrescu: Probabil o să fiu criticat. Sincer, suntem un dezastru. Deși avemn oameni competenți și companii extraordinare. Avem și pe zona instituțiilor statului niște oameni foarte abili, și sunt mândru de acest lucru. Avem în România și o instituție europeană, un centru de competențe cyber. Dar… nu e suficient să avem excelență. Noi stăm bine la excelență pe multe domenii, dar trebuie să ne gândim la marea masă. (…)
Când am fost ministrul afacerilor europene am întrebat colegii din ministere ce facem cu datele securizate. Și mi s-a spus să mă duc la nu știu ce calculator, că aveau un calculator în minister, și acolo puteam accesa datele secrete europene. Păi cum adică, să mă duc la un calculator special?! Și acel calculator era protejat? Cum?! (…)
Avem securitatea generală, prin niște practici obișnute putem preveni asemenea situații. Trebuie, de asemenea, gândit sistemul. Adică cum operaționalizăm serviciile de securitate, de stat sau private, într-o manieră coordonată. Nu să lăsăm fiecare primărie în parte să facă ce vrea.
În sensul acesta există exemple de bună practică. Avem o agenție europeană care se ocupă de aceste standarde, avem modele în state europene. Și, evident, securtitatea cibernetică nu ține doar de aceste atacuri la sistemul public, sau la privat. Vorbim și de manipulări, de influențe străine. Securitatea cibernetică nu este un moft. Este o cheltuială necesară, o investiție necesară. Când pierzi datele, pot fi cheltuieli enorme.
Negrescu: ”Trebuie să investim mai mult pe zona de informare și educare!”
Playtech: Manipularea, dezinformarea și interacțiunea cu conținut digital de tip deepfake tinde să fie una dintre cele mai grave probleme ale societății în 2024 la nivel global, nu doar european. Putem oare să dăm vina doar pe lipsa de educație în contextul efectelor dezastruoase ale aceste noi realități sau există și alte cauze, cum vedeți această problemă și eventuale soluții?
Victor Negrescu: Vorbim și de dezinformare, vorbim de conținut digital timp deepfake. Funcționează foarte bine în România… Ce trebuie să facă statul?
Sunt multe cazuri de acest fel și nu cred că există persoană care să nu fi văzut, cel puțin online, astfel de clipuri. Aproape că am crezut, și eu, anumite video-uri pe care le-am văzut în acest sens. Pe de o parte trebuie să investim mai mult pe zona de informare și educare, ca cetățeanul să înțeleagă ce e real și ce e fake, să caute să verifice informația. Și învățământul din România trebuie să dezvolte mai mult spăiritul critic, cel analitic. Să te documentezi… (…)
Dar trebuie să avem și un sistem de reacție mult mai rapid. Apropo de videoclipurile acelea, nu e normal ca noi să primim acele clipuri și să nu existe o reacție clară. Le-am văzut și pe site-uri de știri, pentru că există acele Google Ads…
Și e clar că e necesar că alături de google sau alte intrumente de reclame online ar trebui să lucrăm pentru a anticipa aceste situație. Da, în România par să fie mai prezente decât în alte zone ale Europei aceste situații de deepfake. Și cred că se vor acutiza, pe măsură ce inteligența artificială se dezvoltă. Aproape nu ne vom mai putea da seama de diferențe. (…)
Noi, la nivel european suntem prima zonă din lume care a creat o legislație specifică. IA Act, legislația privind inteligența artificială care caută să propunp măsuri tocmai pentru a corecta aceste neajunsuri. Cred că România ar trebui să se inspire din acele măsuri pentru a face o legislație specifică. Pentru România s-a lucrat la un plan național pentru zona asta, părerea mea e că trebuie ameliorat acel lucri și trebuie tranferat în legislație. Astăzi, dacă cineva creează un deepfake cu cineva unde sumăm? Nu e ca și când am suna la Poliția Locală și polițistul local te salvează.
Teoretic la DIICOT…
Nici DIICOT-ul nu poate lua fiecare clip în parte. Trebuie să găsim o manieră, să adaptăm instituțiile la aceste procese. Nu aș zice Poliție Digitală, dar să adaptăm la lumea de astăzi, la infracționalitatea de astăzi pentru a o putea să o combatem. (…)
Sunt persoane care au mers la Poliție (pentru subiecte legate de deepfake, n. red.), iar Poliția a început să râdă, că nu au ei treabă cu așa ceva. Deși, evident, o asemenea manipulare este un atac direct la integritatea sau reputația unei persoane și care sunt reglementate de legislația în vigoare.
Reacția noastră, instituțională, este că polițistul trebuie să știe că este un atac. (…) Trebuie să fim mult mai abili, să avem personal competent, inclusiv transfrontalier. (…)
Playtech: În contextul proceselor de anvergură ale Comisiei Europene cu giganți tehnologici precum Meta, Google și Apple, cât de serioase au devenit eforturile la nivel continental pentru dobândirea suveranității digitale a Uniunii?
Victor Negrescu: Suveranitatea digitală nu reprezintă un demers împotriva cuiva. Este important pentru noi (Europa, n. red.) să avem propriile companii, să fim competitivi, la nivel global. Există, culmea, alternative europene la toate aceste platforme, dar cetățenii europeni nu le folosesc.
Comisia Europeană a creat un site prin care ai acces la toate aceste platforme. Avem companii de mail la fel de performant ca și Google, avem sisteme de search la fel de performante ca și competitorii din alte zone, Franța a dezvoltat un tool de inteligență artificială la fel de competititv ca și ChatGPT sau zona chineză. Avem o problemă de la promova, de marketing, de branding.
Este și un sentiment de neîncredere. Că (ne gândim, n. red.) dacă a fost făcut în Franța, în Suedia, un sistem nu poate fi cel mai bun dun lume. Totodată, este și o realitate. Accesul la finanțare, în America, este mai ușor. Adică, o companie care creează ceva, foarte rapid strânge câteva milioane de euro pe piața financiară americană. La noi sistemul este greoi, investitorii sunt extrem de reticenți. (…)
Companiile se bucură că primesc 50.000-100.000 de euro. În condițiile în care, cu aceeași idee, în America primești 10 milioane de euro. Aici este o problemă pe care o avem, deși există bani pe piața europeană. (…)
Care este problema? Multe dintre aceste companii (Meta, Alphabet, TikTok, etc, n. red.) caută să controleze piața, să manipuleze piața, să distrugă competitorii și să abuze de principiul datelor personale. Care reprezintă noul aur… (…)
Noi, europenii, spunem ca datele noastre să rămână în Europa, că cetățeanul trebuie să fie bine informat în această privință și să nu fie manipulat. Și că nu e normal ca, atunci când cauți un produs, platforma de căutare să îți facă sugestii și mai scumpe și mai puțin performante fără ca tu să nu știi. (…)
Asta încercăm să impunem acestor companii, chiar și în baza unor sancțiuni. Europa, de cele mai multe ori, a câștigat aceste procese, în Justiție. (…)
În viitorul buget european va exista un fond pentru competivitate. (…) Eu cred că și companiile din România trebuie să fie atente la aceste intrumente de finanțare.