România depășește record după record la inovație tehnologică. Ai crede că este imposibil, dar cifrele sunt clare

România a stabilit un nou record impresionant în domeniul inovației tehnologice, devenind unul dintre vârfurile de lance ale Uniunii Europene. În anul 2024, țara noastră a depus 63 de cereri de brevete europene la Oficiul European de Brevete (OEB), înregistrând astfel o creștere spectaculoasă de 50% comparativ cu anul anterior, potrivit Indicelui de brevete 2024. Această realizare remarcabilă reflectă progresele substanțiale pe care România le-a făcut în ultimii ani în domeniul tehnologic și al cercetării aplicate.

Principalele domenii care s-au evidențiat în cadrul cererilor de brevete românești sunt tehnologia medicală și sectorul IT. Tehnologia medicală a înregistrat 11 cereri, subliniind astfel importanța inovațiilor românești în domeniul sănătății. Sectorul IT, incluzând atât tehnologia informatică propriu-zisă, cât și metodele IT pentru management, a acumulat 8 cereri. Aceste rezultate confirmă dezvoltarea României ca un centru emergent puternic pentru inovațiile digitale și soluțiile tehnologice avansate.

Universitățile românești, motoarele inovației

O contribuție esențială la aceste rezultate impresionante vine din mediul academic românesc, care s-a dovedit extrem de activ și eficient în promovarea cercetării aplicate. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a reușit să se mențină, pentru al doilea an consecutiv, în fruntea solicitărilor românești de brevete europene. Această instituție de învățământ superior este un exemplu clar al modului în care cercetarea universitară poate fi transformată eficient în inovații tehnologice concrete și competitive la nivel internațional.

Alături de Universitatea „Ștefan cel Mare”, și alte centre universitare românești contribuie activ la acest trend pozitiv. Universitățile tehnice din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, precum și institutele de cercetare avansată, joacă un rol crucial în generarea de noi tehnologii și metode care pot fi brevetate și aplicate în practică.

Sistemul brevetului unitar stimulează inovația românească

Din septembrie 2024, România face parte din sistemul brevetului unitar, care simplifică semnificativ procedurile pentru protecția brevetelor și reduce costurile asociate acestora, oferind astfel inventatorilor și întreprinderilor românești oportunități sporite pentru extinderea pe piața europeană. Rata de acceptare a brevetelor unitare în cazul României a atins un impresionant 52,6%, depășind cu mult media europeană și demonstrând calitatea ridicată a cererilor depuse de inventatorii și companiile românești.

Această reformă legislativă și procedurală a stimulat considerabil apetitul inovativ al mediului antreprenorial și academic din România, facilitând accesul acestora la piețele externe și sporind competitivitatea națională în context european.

Ecosistemul european al inovației, impulsionat de România

„Datele privind brevetele OEB reprezintă o foaie de parcurs clară pentru industrie, politici și priorități de investiții”, a declarat președintele OEB, António Campinos, subliniind importanța consolidării ecosistemului european de inovare. Rezultatele obținute de România contribuie semnificativ la realizarea acestei viziuni strategice și demonstrează potențialul de creștere pe care țara noastră îl are în arena europeană și globală.

La nivel mondial, OEB a primit aproape 200.000 de cereri de brevete în anul 2024, iar domeniul tehnologiei informatice s-a remarcat ca lider absolut, cu peste 16.800 de cereri. Majoritatea acestor cereri s-au concentrat pe dezvoltarea și aplicarea inteligenței artificiale, un domeniu în care și România începe să devină tot mai activă și relevantă.

România își consolidează astfel constant poziția în topul inovației tehnologice europene, demonstrând că este capabilă să depășească recorduri care în trecut păreau imposibil de atins. Acest trend pozitiv oferă oportunități extraordinare pentru dezvoltarea economică și socială a țării, consolidându-i poziția de actor important în peisajul tehnologic european și internațional.