Revolta din amfiteatru: studenta care și-a dat seama că profesorul predă cu ChatGPT și a cerut banii înapoi

Într-o perioadă în care inteligența artificială este tot mai prezentă în mediul educațional, o studentă a tras un semnal de alarmă care a devenit viral: a cerut rambursarea taxelor de școlarizare după ce a descoperit că profesorul ei folosea ChatGPT pentru a crea materialele de curs. Nu ar fi fost o problemă în sine, dacă respectivele cursuri nu ar fi fost pline de greșeli gramaticale, conținut incoerent și imagini care păreau generate aleatoriu.

Cazul a fost relatat de Fortune.com, iar reacțiile n-au întârziat să apară: de la susținători ai studentei care cer mai multă responsabilitate din partea cadrelor universitare, până la voci care apără utilizarea AI-ului ca instrument educațional. Însă întrebarea reală rămâne: unde se trage linia între inovație și neglijență în educație?

Potrivit relatărilor, studenta a început să bănuiască ceva în neregulă în momentul în care prezentările profesorului erau pline de greșeli evidente. Unele texte conțineau formulări ciudate, tipice generărilor automate, altele aveau greșeli de punctuație și exprimări „robotice”. Mai mult, imaginile din prezentări păreau luate de pe internet fără nicio logică sau relevanță pentru conținutul lecției.

„Era clar că nu fusese muncă umană acolo. Nimic nu avea sens, iar slide-urile păreau făcute la repezeală de un AI care nu înțelege contextul,” a spus studenta, potrivit sursei citate. Momentul decisiv a fost atunci când, din curiozitate, a introdus o parte din material în ChatGPT – și a primit un răspuns aproape identic cu cel prezentat în curs. De aici până la o plângere oficială n-a mai fost decât un pas.

Întrebarea logică: dacă plătești o taxă de mii de lei pe an pentru educație de calitate, cât de justificat este ca un cadru universitar să predea texte generate de un AI, fără a le edita sau valida? Dincolo de revolta personală a studentei, cazul deschide o dezbatere mai largă despre etica și limitele utilizării inteligenței artificiale în procesul educațional.

Profesorii și ChatGPT: între unealtă utilă și scurtătură leneșă

Utilizarea ChatGPT în educație nu este, în sine, o problemă. Mulți profesori folosesc inteligența artificială pentru a-și ușura munca: pentru brainstorming, generarea de idei, revizuirea textelor sau chiar traduceri. Însă atunci când AI-ul devine singura sursă a conținutului didactic, fără nicio intervenție umană, vorbim de o problemă gravă de responsabilitate profesională.

Un cadru universitar nu este un simplu „transmițător” de informații – este un formator de opinii, un ghid, un filtru critic. Dacă renunță la acest rol în favoarea unei mașini care doar produce text la comandă, atunci scade nu doar calitatea actului educațional, ci și încrederea studenților în instituția de învățământ.

În plus, greșelile de redactare și lipsa de coerență a materialelor pot duce la neînțelegeri sau, mai grav, la dezinformare. Studenții nu vin la cursuri doar pentru a citi ce pot găsi online. Vin pentru structură, claritate și interacțiune umană.

Ce urmează: o regândire a rolului AI în universități?

Cazul studentei revoltate nu este un incident izolat. Tot mai multe voci din mediul academic semnalează o nevoie urgentă de reglementare a utilizării AI în educație. Nu pentru a o interzice, ci pentru a o încadra într-un cadru clar de bune practici.

Un profesor ar putea, de exemplu, să folosească ChatGPT pentru a-și crea un draft de prezentare, dar este responsabilitatea lui să revizuiască, să completeze și să adapteze materialul la nivelul clasei și la specificul disciplinei. În lipsa acestui pas, cursul riscă să devină un colaj de fraze goale, fără esență.

Pe termen lung, universitățile ar putea introduce politici clare privind transparența: profesorii care folosesc AI ar trebui să o declare în mod explicit și să explice cum a fost integrată în procesul de predare. La fel cum se cere studenților să nu plagieze, și profesorii trebuie să își asume responsabilitatea conținutului pe care îl oferă.

Iar pentru tine, ca student, acest caz poate fi o lecție despre cât de important este să nu accepți orbește tot ce ți se oferă. Dacă ai dubii legate de calitatea unui curs, documentează-te, pune întrebări și nu ezita să ceri explicații. Până la urmă, educația e un contract între două părți. Și ai tot dreptul să ceri ca partea profesorului să fie făcută corect, chiar și într-o epocă dominată de AI.