Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram

Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată.

Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului.

Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja.

Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării.

Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc.

Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului.

Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale

Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama.

Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente.

Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă.

Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale.

De ce e atât de eficientă dezinformarea online

Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat.

Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital.

Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare.

Copiii și adolescenții, victimele perfecte

Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare.

Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală.

Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema.

TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate

Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat.

Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real.

În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de ușor poți propulsa un personaj politic în ochii tinerilor fără niciun filtru editorial sau confruntare de idei. În loc de dezbateri sau soluții, publicul a primit lozinci alarmiste, montate spectaculos pe fundaluri dramatice și muzică menită să trezească frica sau revolta. În absența unui sistem real de moderare sau fact-checking, TikTok devine o unealtă de propagandă perfectă, mai ales pentru cei care vor să exploateze haosul informațional.

TikTok spune că are controlul, dar realitatea îl contrazice

Deși reprezentanții TikTok susțin că platforma este „angajată în lupta împotriva dezinformării”, realitatea demonstrează contrariul. Clipuri cu conținut violent, conspirații despre războiul din Ucraina sau tratamente „miraculoase” pentru cancer continuă să apară în feed-urile utilizatorilor. Mai mult, studiile arată că un utilizator nou poate fi expus la conținut dăunător în mai puțin de 3 minute de la crearea contului. În ciuda promisiunilor, TikTok nu oferă instrumente reale de protecție, ci doar reacții superficiale la presiunea media sau politică.

De altfel, Digital Services Act impune platformelor sociale să combată activ dezinformarea și să fie transparente în ceea ce privește algoritmii, dar TikTok aplică aceste reguli haotic, mai ales în Europa de Est. În România, autoritățile nu au instrumentele și expertiza necesare pentru a monitoriza eficient ce se întâmplă pe platformă. Între timp, adolescenții absorb, fără apărare, o avalanșă de conținut manipulatoriu, uneori extrem de bine regizat, dar profund dăunător.

Realitatea e dură: TikTok nu este doar o aplicație cu dansuri și trenduri amuzante. Este o fabrică de impulsuri, frici și idei radicale care scapă constant de sub control. Iar până când nu există o reglementare reală sau un sistem de educație digitală solidă, responsabilitatea rămâne pe umerii tăi. Trebuie să înveți să spui „nu” conținutului toxic, să îl recunoști și să îl eviți, pentru că platforma nu o va face în locul tău.

Ce poți face tu ca să nu devii o victimă

Nu trebuie să renunți complet la rețelele sociale, dar e important să le folosești inteligent. În primul rând, verifică mereu sursa unei informații. Dacă o știre pare prea șocantă sau neverosimilă, cel mai probabil așa este.

Urmărește surse verificate și jurnalism de calitate. Evită să distribui informații până nu ești sigur că sunt reale. Un share făcut impulsiv poate însemna multiplicarea unei minciuni.

Folosește unelte de fact-checking, cum ar fi Factual.ro sau MediaWise. Învață să citești critic conținutul de pe social media și să observi indiciile manipulării: titluri emoționale, lipsa surselor, generalizări, imagini șocante fără context.

Dacă ai copii sau frați mai mici, discută cu ei despre ce văd online. Încurajează-i să întrebe, să compare surse și să nu creadă tot ce văd. Educația digitală trebuie să înceapă din familie.

Când platformele sociale aleg să nu acționeze

Din păcate, majoritatea platformelor sociale nu fac suficient pentru a combate răspândirea fake news. Deși au introdus unele măsuri – etichetarea conținutului, reducerea vizibilității pentru anumite postări – acestea sunt deseori ineficiente sau implementate superficial.

Interesele financiare primează: mai mult timp petrecut pe platformă înseamnă mai multă publicitate vândută. Iar scandalul vinde mai bine decât echilibrul. De aceea, e puțin probabil ca TikTok, Facebook sau Instagram să își schimbe fundamental modelul de funcționare fără o presiune puternică, fie din partea utilizatorilor, fie a autorităților.

Uniunea Europeană a făcut un pas important cu Digital Services Act, care obligă platformele să fie mai transparente și mai responsabile. Însă implementarea acestor măsuri este lentă și adesea întâmpinată cu rezistență.

Concluzie: Trăim într-o eră în care adevărul este negociabil și unde emoția cântărește mai mult decât realitatea. Rețelele sociale pot fi utile, dar devin periculoase când nu ești atent la ce și cum consumi. Dacă vrei să-ți păstrezi discernământul și să iei decizii informate în viață, începe prin a deveni conștient de mecanismele care te manipulează zilnic. Nu lăsa algoritmii să-ți aleagă realitatea. Alege tu ce e adevărat și ce merită dat mai departe.