Rețea de pagini de Facebook și profiluri de Instagram pro Georgescu și AUR dezvăluită de Bloomberg. Cum se manipulau votanții români

Un raport recent publicat de Bloomberg dezvăluie existența unei rețele de pagini de Facebook și profiluri de Instagram care au influențat semnificativ campania electorală din România. Meta Platforms Inc., compania care deține Facebook și Instagram, a permis acestor pagini să posteze peste 4.100 de reclame politice în care atacau candidatul pro-UE Elena Lasconi și promovau figuri de extremă dreaptă, cum ar fi Călin Georgescu și George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Potrivit cercetării realizate de Reset Tech și Check First, campania a fost desfășurată prin 25 de pagini aparent independente pe Facebook, toate având infrastructură comună de hosting, publicitate și e-mail. Aceste pagini au cheltuit până la 264.909 de euro (în jur de 279.610 de dolari) pentru promovarea mesajelor lor. Reclamele, vizionate de până la 199 de milioane de ori, au creat o imagine polarizantă și manipulativă asupra alegerilor prezidențiale din România.

Mesaje controversate și tehnici de manipulare

Raportul indică faptul că rețeaua a distribuit mesaje agresive și neconfirmate, amplificând polarizarea în societate. Călin Georgescu a fost prezentat ca „președintele patriot”, apărător al națiunii împotriva influențelor externe, în timp ce Elena Lasconi a fost demonizată și etichetată drept „păpușa Occidentului”. De asemenea, președintele în exercițițu, Klaus Iohannis, a fost descris ca „dictator” datorită susținerii sale pentru Lasconi.

Adurile au fost create folosind Meta’s Ad Library, o inițiativă de transparență care permite monitorizarea reclamelor politice. Cu toate acestea, paginile și profilurile implicate nu aveau informații editoriale clare, iar multe dintre ele foloseau IP-uri comune, designuri web identice și configurații publicitare similare, sugerând o gestionare centralizată.

Un aspect semnificativ al acestei campanii a fost utilizarea unor pagini false care imitau portaluri de știri. Aceste pagini au promovat teorii ale conspirației și dezinformări, amplificând retorica anti-UE și susținând lideri naționaliști. Cercetătorii au evidențiat că aceste pagini au fost administrate în principal din România, dar au avut legături evidente cu rețele internaționale de influență digitală.

Rolul rețelelor sociale și reacția autorităților

Această rețea de influență digitală a fost doar o parte dintr-un efort mai amplu de manipulare a alegerilor prezidențiale din România. Alegerea lui Călin Georgescu ca președinte pro-Rusia în primul tur al alegerilor, anulat ulterior de Curtea Constituțională, a adus în prim-plan rolul rețelelor sociale în promovarea dezinformării.

Autoritățile române au acuzat platforma TikTok că i-ar fi oferit lui Georgescu o expunere masivă și tratament preferențial, în timp ce raportul Reset Tech și Check First sugerează că și Meta, prin Facebook și Instagram, a avut un rol semnificativ în diseminarea mesajelor politice polarizante. Documente declasificate de Serviciul Român de Informații (SRI) au arătat că România a fost ținta unor atacuri hibride agresive din partea Rusiei, Moscova negând orice implicare.

„Deși rolul TikTok în amplificarea dezinformării în campania electorală din România a fost în centrul atenției, dovezi noi arată că platformele Meta au fost folosite pentru a răspândi mesaje politice agresive, afirmații neverificate și narațiuni polarizante”, se arată în raport.

Eforturi de prevenire și transparență

Meta a refuzat să comenteze raportul, dar Nick Clegg, președintele pentru afaceri globale al companiei, a declarat săptămâna trecută că „nu există dovezi privind incidente majore pe platformele noastre în România”. El a menționat că Meta a fost în contact constant cu autoritățile române.

Meta susține că a desființat peste 20 de rețele de influență ascunsă la nivel global în acest an, și că Rusia rămâne principala sursă de astfel de activități. Deși aceste operațiuni au avut dificultăți în construirea unor audiențe autentice, ele au folosit adesea aprecieri și urmăritori falși pentru a-și amplifica popularitatea.

Impactul asupra viitorului politicii și societății

Dezvăluirea acestei rețele ridică întrebări importante despre viitorul transparenței în publicitatea politică și despre rolul platformelor sociale în prevenirea interferențelor electorale. Manipularea alegătorilor prin rețele digitale sofisticate reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației.

Pentru a contracara astfel de fenomene, este nevoie de reglementări mai stricte privind publicitatea politică pe platformele sociale, de educarea utilizatorilor și de o colaborare mai strânsă între autorități și companiile tehnologice. Numai prin astfel de eforturi coordonate se poate proteja integritatea procesului democratic și se poate reduce impactul dezinformării în spațiul public, conform Bloomberg.