Rachetă cu fuziune nucleară: călătoria spre Marte ar putea dura doar jumătate din timp

O nouă eră în explorarea spațială pare să se contureze la orizont, grație unei inovații tehnologice care pare desprinsă dintr-un roman SF: racheta cu propulsie pe bază de fuziune nucleară. Dezvoltată de startup-ul britanic Pulsar Fusion, această tehnologie promite să reducă la jumătate timpul necesar pentru o călătorie către Marte, marcând un posibil moment de cotitură în misiunile interplanetare, scrie CNN.

Deși conceptul pare futurist, inginerii din spatele proiectului „Sunbird” susțin că primele teste în orbită ar putea avea loc chiar din 2027. Dacă va funcționa, Sunbird ar putea propulsa nave spațiale cu viteze de până la 800.000 km/h — mai rapid decât orice obiect creat vreodată de om.

De la energia stelelor, la motoare spațiale

Fuziunea nucleară, procesul care alimentează Soarele și stelele, este diferită de fisiunea nucleară utilizată în prezent în centralele electrice. În loc să despartă atomi grei, fuziunea combină atomi ușori, cum ar fi deuteriu și heliu-3, generând o cantitate uriașă de energie și — poate cel mai important — fără a produce deșeuri radioactive.

Pulsar Fusion mizează pe acest tip de combustibil pentru propulsia navei Sunbird. Spre deosebire de reactoarele terestre, care au forma unor inele pentru a reține plasma, Sunbird ar avea o structură liniară, iar particulele rezultate din reacție ar fi direcționate pentru a produce forța de propulsie necesară zborului.

„Este foarte nefiresc să faci fuziune pe Pământ”, afirmă Richard Dinan, fondatorul Pulsar. „Fuziunea nu vrea să funcționeze într-o atmosferă. Spațiul este un loc mult mai logic și natural pentru astfel de reacții.”

Această afirmație nu este doar poetică. Din punct de vedere tehnic, lipsa gravitației și a rezistenței atmosferice face ca menținerea condițiilor extreme necesare fuziunii să fie, paradoxal, mai simplă în spațiu decât pe Terra.

Călătorii interplanetare mai scurte și mai eficiente

Planul Pulsar este ambițios. Racheta Sunbird ar fi lansată și amplasată în orbită, unde ar staționa până la sosirea unei nave spațiale. Asemenea unui „ride-sharing” cosmic, Sunbird s-ar atașa la nava respectivă și ar prelua sarcina propulsiei pentru cea mai mare parte a drumului.

În viziunea companiei, asemenea rachete ar putea funcționa între stații orbitale amplasate în jurul Pământului și, în viitor, în jurul planetei Marte. Avantajele sunt evidente: consum de combustibil mult mai redus, greutate mai mică a navei și, mai ales, timpi de călătorie dramaticați. Dacă o călătorie spre Marte durează astăzi în jur de opt-nouă luni, Sunbird ar putea reduce acest interval la sub șase luni.

Pe lângă Marte, Pulsar susține că tehnologia sa ar putea permite trimiterea de sonde către Jupiter sau Saturn în doar doi-patru ani — comparativ cu misiunile actuale, care durează peste cinci ani. În plus, racheta ar putea permite misiuni de tip „dus-întors” către asteroizi într-un interval de unu-doi ani, în loc de trei.

Provocări tehnice și potențial uriaș

Totuși, drumul până la un motor funcțional cu fuziune nucleară în spațiu este presărat cu obstacole. Sistemele actuale necesare pentru fuziune — inclusiv magneți puternici, camere de vid și sisteme de răcire criogenică — sunt mari și grele. Miniaturizarea acestora pentru a fi lansate în spațiu este una dintre cele mai mari provocări inginerești ale deceniului.

Cu toate acestea, experții sunt optimiști. Aaron Knoll, lector la Imperial College London, susține că folosirea fuziunii pentru propulsie este mai fezabilă decât generarea de energie pe Pământ. „Pe o navă spațială, orice energie generată este utilă, chiar dacă nu depășește energia consumată”, spune el.

Și nu este vorba doar despre misiuni cu echipaj uman. Fuziunea nucleară ar putea transforma complet și explorarea robotică. Profesorul Bhuvana Srinivasan de la Universitatea din Washington afirmă că, dacă s-ar construi o bază lunară care să extragă heliu-3 — un combustibil de fuziune rar pe Pământ, dar posibil abundent pe Lună — omenirea ar putea avea acces la o sursă strategică de energie pentru misiuni în adâncul spațiului.

Explorarea spațiului, repornită cu energie stelară

Deocamdată, Sunbird este doar un prototip ambițios, cu un prim test orbital planificat în 2027, estimat la 70 de milioane de dolari. Însă viziunea sa este clară: rachete rapide, curate, eficiente, care să ne ducă spre Marte, spre Lună și dincolo de limitele cunoscute.

Dacă tehnologia va fi confirmată, Pulsar Fusion ar putea deschide calea unei noi revoluții în explorarea spațială — una în care călătoriile de luni de zile devin săptămâni, iar limitele Universului par cu un pas mai aproape.