Poliția Română și BNR, subiect de fraude online în rândurilor românilor. Rămâi fără bani în cont, conform avertismentului DNSC

În plin avans tehnologic și într-o epocă a digitalizării accelerate, românii devin tot mai des ținta unor scheme de fraudă tot mai sofisticate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă: în luna aprilie 2025, a fost identificată o nouă metodă de înșelătorie care implică apeluri telefonice și comunicări false în numele Poliției Române și al Băncii Naționale a României (BNR). Scopul final: extragerea de date bancare și furtul direct din conturi.

Fraude elaborate cu autoritate falsificată

Noua schemă de tip vishing (voice phishing) folosește tactici de intimidare psihologică și manipulare emoțională. Victima primește un apel telefonic de la o presupusă reprezentantă a Poliției Române, care invocă un dosar penal legat de un infractor internațional ce ar fi încercat să contracteze un împrumut în numele persoanei contactate.

Pentru a spori credibilitatea poveștii, escrocii trimit fotografii cu legitimații false de poliție prin aplicații precum WhatsApp, iar apoi introduc în conversație un „reprezentant al BNR”. Acesta susține că este responsabil de monitorizarea tranzacțiilor suspecte și că are nevoie de informații bancare pentru a verifica identitatea. De multe ori, se pretinde chiar că există un document semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, menit să confirme gravitatea situației.

Victimei i se cere apoi să continue comunicarea prin Telegram sau Signal, sub pretextul unui „mediu securizat”, și este rugată să trimită extrasul de cont sau chiar să instaleze aplicații de control la distanță, ceea ce duce la compromiterea completă a conturilor bancare.

Cum te protejezi de acest tip de atac

DNSC avertizează că escrocii folosesc apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing), documente falsificate digital, limbaj juridic amenințător și manipulare emoțională pentru a crea un sentiment de urgență. În astfel de situații, autoritățile recomandă:

Nu oferi date personale sau bancare la telefon, indiferent de cât de convingător pare apelantul.
Întrerupe apelul și sună instituția la un număr verificat de pe site-ul oficial.
Nu răspunde și nu continua conversații pe aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal cu necunoscuți care pretind a fi oficiali.
Nu instala aplicații care oferă acces la telefonul tău de la distanță.
Verifică legitimitatea documentelor primite cu instrumente precum reverse image search.
Activează alerte de tranzacții în aplicația băncii și monitorizează constant activitatea contului.

Specialiștii recomandă ca orice tentativă de fraudă să fie raportată de urgență către Poliția Română sau DNSC, iar intervenția rapidă poate preveni pierderi financiare majore și poate proteja și alți utilizatori din ecosistemul digital.

Fraudele care folosesc imaginea unor instituții precum BNR sau Poliția Română sunt o formă de inginerie socială în continuă evoluție. În spatele acestora se află rețele organizate, care exploatează neîncrederea, panica și lipsa de informare. Cu cât cunoști mai bine aceste metode, cu atât îți poți proteja mai eficient datele și banii.