„Ora de stingere” pe rețelele sociale – Soluție salvatoare sau iluzie periculoasă? Ce spun experții

În încercarea de a combate efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, guvernul britanic ia în considerare impunerea unui „app cap” – o limitare legală a timpului petrecut de copiii sub 18 ani pe aplicațiile de social media. Măsura ar presupune ca minorii să nu poată folosi aceste aplicații mai mult de două ore pe zi, în afara orelor de școală, și nici după ora 22:00.

Ideea a fost prezentată de ministrul Tehnologiei, Peter Kyle, drept o potențială soluție pentru a rupe tiparele de comportament adictiv în mediul online și pentru a încuraja dezvoltarea sănătoasă a tinerilor. Studiile arată că utilizarea excesivă a social media înainte de culcare poate duce la somn de proastă calitate, scăderea performanței academice și apariția tulburărilor mintale precum anxietatea sau depresia.

Totuși, mai mulți experți trag un semnal de alarmă: o astfel de măsură ar putea avea efecte contrare. Profesorul Peter Etchells, specialist în impactul tehnologiei digitale, afirmă că interdicțiile nu rezolvă problema de fond, ci doar amână contactul cu platformele. „Dacă social media este periculoasă, o interdicție nu face decât să mascheze pericolul, nu să-l elimine”, a declarat acesta.

De ce interdicțiile pot dăuna mai mult decât ajută

Experiențele internaționale arată că impunerea unor limite artificiale asupra timpului petrecut online de către copii nu produce neapărat efecte pozitive. Un exemplu notabil este „legea opririi” din Coreea de Sud, care a interzis copiilor sub 16 ani să joace jocuri online între miezul nopții și ora 6 dimineața. Cercetările ulterioare au demonstrat că această regulă nu a avut aproape niciun impact: copiii au dormit doar cu 1,5 minute mai mult, mutându-și activitatea online în alte momente ale zilei. Legea a fost abrogată în 2021.

Mai mult, experții avertizează că un „app cap” ar putea crea bariere sociale între copii și ar putea duce la izolare. Social media nu este doar o sursă de conținut dăunător – ea este și un mijloc esențial de comunicare și integrare socială pentru tineri. Rhea Freeman, specialist în rețele sociale, avertizează că dacă restricțiile nu sunt coordonate între prieteni, pot apărea rupturi sociale și sentimente de excludere.

Fenomenul FOMO (fear of missing out – teama de a rata ceva important) este deja prezent la tineri, iar măsuri restrictive pot accentua această anxietate. În plus, copiii din ziua de azi sunt „nativi digitali” – în multe cazuri, mult mai pricepuți în a ocoli restricțiile tehnologice decât adulții care le implementează. Astfel, eficiența unui astfel de curfew digital este pusă serios sub semnul întrebării.

Soluția reală: educația digitală și responsabilitatea platformelor

Ceea ce experții subliniază aproape unanim este că problema reală nu este neapărat durata petrecută pe rețelele sociale, ci natura conținutului și lipsa de reglementare reală a platformelor. Legea Siguranței Online (Online Safety Act) intrată recent în vigoare impune platformelor o obligație de a modera conținutul și de a preveni expunerea minorilor la materiale dăunătoare – de la promovarea tulburărilor alimentare la instigarea la suicid. Cu toate acestea, criticii spun că legea rămâne prea vagă și ineficientă în aplicare.

Dr. Rachel Kent, expert în sănătate digitală, susține că un „app cap” poate transmite un mesaj util copiilor despre nevoia de limite în relația cu tehnologia, dar avertizează că este doar o „pansare pe o rană adâncă”. În lipsa unei responsabilități reale din partea companiilor tech și a unei educații digitale solide, copiii vor rămâne expuși riscurilor online.

Cazul tragic al lui Molly Russell, o adolescentă de 14 ani care și-a luat viața după ce a fost expusă la conținut dăunător pe Instagram, rămâne un exemplu dureros al riscurilor reale din mediul digital. Tatăl ei, Ian Russell, avertizează că astfel de măsuri de tip „curfew” sunt doar soluții superficiale care nu atacă problema de fond: algoritmii și lipsa filtrării conținutului periculos.

Ce ar putea funcționa cu adevărat? Educația digitală – predată în școli și acasă – care să le ofere copiilor instrumentele necesare pentru a înțelege, filtra și gestiona informația din mediul online. De asemenea, părinții ar trebui să comunice deschis cu copiii despre pericolele din mediul digital, să folosească unelte de control parental, dar mai ales să creeze un climat de încredere în care cei mici se simt confortabil să ceară ajutor.

Concluzie: Timpul pe ecran e doar o parte a ecuației

Propunerea unui „app cap” pentru copii poate părea o soluție simplă la o problemă complexă. Dar realitatea ne arată că nu durata petrecută pe rețelele sociale este marea provocare, ci calitatea experienței online. Fără implicarea reală a platformelor, educație digitală solidă și dialog sincer între generații, orice curfew impus legal va rămâne o soluție temporară – și poate chiar periculoasă – pentru o problemă care cere mult mai multă profunzime și responsabilitate.